Joburi de viitor: (73) Terraforming Microbiologist

Odată cu succesele recente în călătoriile spațiale, noțiuni de a locui pe alte planete, în special Marte, a devenit mai degrabă o realitate decât un vis.

Terraforming Microbiologist: Responsabilități

În timp ce este posibil să se construiască stații spațiale care au spații locuibile în interiorul lor, oamenii încă nu poate ieși afară fără un costum spațial.
În viitor, Terraforming Microbiologists va lucra ca parte a marilor echipe de terraformare pentru a face planeta Marte complet locuibilă, se presupune că acest lucru va fi posibil peste câteva decenii.
Marte prezintă încă provocări semnificative cu lipsa unui câmp magnetic și semnificativ în atmosferă, însă Terraforming Microbiologii vor căuta soluții.
Ei vor hrăni microbii pentru a face solul pe Marte ferti și atmosfera sa mai respirabilă.
NASA va finanța o mare parte din această cercetare.

Terraforming Microbiologist: Atribuții

Microbiologii Terraforming vor fi microbiologi calificați și cu un interes deosebit pentru programe spațiale. Vor avea abilități de comunicare dezvoltate și vor trebui să ia decizii importante.

#Marte #spatiu #Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi