Joburi de viitor: (70) Cricket Farmer

În viitor, oamenii se vor căuta surse de proteine mai eficiente.

Cricket Farmer: Responsabilități/Atribuții

Agricultura cricket va fi o agricultură urbană practică care produce cantități mari de proteine de înaltă calitate, micronutrienți, calciu, fier de zinc și hem (considerat fierul superior pe bază de plante). Greierii consumă produse vegetale și produc foarte puține deșeuri făcându-le o sursă de energie eficientă.
Vor fi proiectate sisteme verticale care necesită foarte puțin spațiu unde greierii prosperă în condiții optimeva. Roboții și sistemele inteligente vor monitoriza fiecare modul de cricket, menținerea condițiilor optime de creștere, monitorizarea intrărilor și a ratelor de creștere.
Greierii vor fi transformați în făină bogată în proteine pentru produse din pâine și bare de proteine sau prăjituri pentru a produce gustări crocante.

Cricket Farmer: Abilități

Un fermier cricket va folosi o varietate de tehnologii și vor avea nevoie de un nivel ridicat de alfabetizare digitală. Vor folosi roboți pentru a monitoriza greierii și să poată întreține mașini și programe. Vor folosi programul de reproducere selectivă a greierului unde ei proiectează o gamă de soiuri de greier care corespund diferitelor nevoi ale pieței. Ei vor proiecta și testa produse de cricket pentru a asigura varietate de produse. Cricket fermierii vor fi buni colaboratori și calificați comunicatori, deoarece vor fi un jucător cheie în industria producției de alimente.

#fermier #Agricultură #Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi