Joc de-a v-ați ascunselea financiar! Oligarhii ruși prosperă în Olanda, deși sunt sancționați

Companii controlate de oligarhi ruși sancționați de Occident continuă să funcționeze fără restricții în Olanda, profitând de lacunele din legislația locală, relatează NOS. Potrivit sursei, miliardarii își înregistrează afacerile ca microîntreprinderi, statut ce le permite să ascundă fluxurile financiare și să evite cerințele stricte de raportare.

Un exemplu notabil este Alexei Mordashov, un magnat al industriei siderurgice sancționat de Uniunea Europeană după începutul războiului din Ucraina. Compania sa, SMTT Holding, înregistrată la Amsterdam, este evaluată la 65 de milioane de euro, dar, datorită clasificării ca microîntreprindere, nu este obligată să dezvăluie date financiare esențiale.

O altă companie implicată este Airport Alliance (Netherlands), o subsidiară a băncii rusești VTB, condusă de Andrei Kostin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin. Kostin este sancționat de SUA, UE și alte state. În Olanda mai operează și Safmar, o companie legată de Mihail Guțeriev, inclus în listele de sancțiuni ale UE și Canadei din cauza relațiilor cu conducerea rusă și Alexander Lukașenko.

Legislația olandeză permite companiilor să fie clasificate ca microîntreprinderi dacă îndeplinesc cel puțin două dintre următoarele criterii:

Mai puțin de 10 angajați;
Active mai mici de 450.000 de euro;
Venituri anuale sub 900.000 de euro.

Acest statut oferă companiilor numeroase avantaje, precum:

Exonerarea de audit financiar obligatoriu;
Furnizarea unor rapoarte anuale minimale;
Lipsa obligației de a dezvălui informații despre profituri, taxe și active.

Inițial, aceste reguli au fost concepute pentru a reduce birocrația în cazul afacerilor mici, dar sunt acum exploatate de corporații internaționale și de oligarhii ruși, potrivit NOS.

După invazia Rusiei în Ucraina, marile firme internaționale de audit au întrerupt colaborările cu clienții ruși, ceea ce a complicat situația multor companii sancționate. Însă, datorită statutului de microîntreprindere, SMTT Holding a lui Mordashov nu a avut nevoie de auditori, evitând astfel aceste probleme.

În timp ce companiile mari din Olanda sunt obligate să depună rapoarte financiare și să efectueze audituri anuale, microîntreprinderile pot ocoli complet aceste cerințe. Acest fapt reduce transparența și împiedică autoritățile să monitorizeze modul în care sunt utilizate fondurile, mai notează NOS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Olanda #companii #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.