Joc de-a v-ați ascunselea financiar! Oligarhii ruși prosperă în Olanda, deși sunt sancționați

Companii controlate de oligarhi ruși sancționați de Occident continuă să funcționeze fără restricții în Olanda, profitând de lacunele din legislația locală, relatează NOS. Potrivit sursei, miliardarii își înregistrează afacerile ca microîntreprinderi, statut ce le permite să ascundă fluxurile financiare și să evite cerințele stricte de raportare.

Un exemplu notabil este Alexei Mordashov, un magnat al industriei siderurgice sancționat de Uniunea Europeană după începutul războiului din Ucraina. Compania sa, SMTT Holding, înregistrată la Amsterdam, este evaluată la 65 de milioane de euro, dar, datorită clasificării ca microîntreprindere, nu este obligată să dezvăluie date financiare esențiale.

O altă companie implicată este Airport Alliance (Netherlands), o subsidiară a băncii rusești VTB, condusă de Andrei Kostin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin. Kostin este sancționat de SUA, UE și alte state. În Olanda mai operează și Safmar, o companie legată de Mihail Guțeriev, inclus în listele de sancțiuni ale UE și Canadei din cauza relațiilor cu conducerea rusă și Alexander Lukașenko.

Legislația olandeză permite companiilor să fie clasificate ca microîntreprinderi dacă îndeplinesc cel puțin două dintre următoarele criterii:

Mai puțin de 10 angajați;
Active mai mici de 450.000 de euro;
Venituri anuale sub 900.000 de euro.

Acest statut oferă companiilor numeroase avantaje, precum:

Exonerarea de audit financiar obligatoriu;
Furnizarea unor rapoarte anuale minimale;
Lipsa obligației de a dezvălui informații despre profituri, taxe și active.

Inițial, aceste reguli au fost concepute pentru a reduce birocrația în cazul afacerilor mici, dar sunt acum exploatate de corporații internaționale și de oligarhii ruși, potrivit NOS.

După invazia Rusiei în Ucraina, marile firme internaționale de audit au întrerupt colaborările cu clienții ruși, ceea ce a complicat situația multor companii sancționate. Însă, datorită statutului de microîntreprindere, SMTT Holding a lui Mordashov nu a avut nevoie de auditori, evitând astfel aceste probleme.

În timp ce companiile mari din Olanda sunt obligate să depună rapoarte financiare și să efectueze audituri anuale, microîntreprinderile pot ocoli complet aceste cerințe. Acest fapt reduce transparența și împiedică autoritățile să monitorizeze modul în care sunt utilizate fondurile, mai notează NOS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Olanda #companii #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.