Joe Biden: Nord Stream 2 „nu va mai exista” dacă Rusia invadează Ucraina

SUA şi Germania „acţionează concertat” în faţa Rusiei

SUA şi Germania „acţionează concertat” în faţa „agresiunilor” Rusiei în Europa, a mai declarat preşedintele american, relatează AFP.

„Acţionăm împreună pentru a preveni în continuare agresiunile ruse în Europa” şi pentru a face faţă „provocărilor prezentate de China”, a adăugat preşedintele american în Biroul Oval de la Casa Albă.

Germania este „unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi” ai Americii, a subliniat Joe Biden, alături de cancelarul german.

Olaf Scholz a provocat îngrijorări în ultimele săptămâni prin refuzul de a livra arme Ucrainei şi prin menţinerea suspansului privind situaţia controversatului gazoduct Nord Stream 2, înainte de a accepta să-l includă pe lista posibilelor represalii în cazul unui atac rusesc.

„Suntem aliaţi apropiaţi şi acţionăm într-o manieră coordonată şi unită atunci când este vorba de a răspunde la crizele actuale”, a declarat, la rândul său, cancelarul german, precizând că Rusia va plăti „un preţ foarte mare” în cazul unei invazii a Ucrainei.

Germania va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Lituania, în cadrul unei operaţiuni a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în condiţiile tensiunilor între Rusia şi Ucraina, a anunţat luni ministrul german al apărării, conform Agerpres.

„Armata germană trimite 350 de soldaţi suplimentari grupului de luptă din Lituania”, a declarat Christine Lambrecht în timpul unei deplasări la Münster, în nordul Germaniei. Vom întări astfel contribuţia noastră în termeni de forţe pe flancul estic al NATO şi vom trimite un semnal clar de determinare aliaţilor noştri”, a adăugat ea, dând asigurări că pe Germania „se poate conta”.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.