Joe Biden: Nord Stream 2 „nu va mai exista” dacă Rusia invadează Ucraina

Președintele american Joe Biden a promis, luni, după discuția cu cancelarul german Olaf Scholz la Casa Albă, că va opri gazoductul Nord Stream 2, care ar urma să transporte gaz din Rusia până în Germania, dacă armata Moscovei traversează granița Ucrainei.

„Dacă Rusia invadează, aceasta însemnând tancuri sau trupe care traversează granița Ucrainei din nou, atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îl vom opri”, a declarat Joe Biden, la Casa Albă.

Președintele SUA a vorbit într-o conferință de presă alături de cancelarul german Olaf Scholz și a fost întrebat cum ar putea să facă acest lucru, având în vedere că Statele Unite nu controlează proiectul.

„Vă promit că vom putea s-o facem”, a răspuns Biden.

SUA şi Germania „acţionează concertat” în faţa Rusiei

SUA şi Germania „acţionează concertat” în faţa „agresiunilor” Rusiei în Europa, a mai declarat preşedintele american, relatează AFP.

„Acţionăm împreună pentru a preveni în continuare agresiunile ruse în Europa” şi pentru a face faţă „provocărilor prezentate de China”, a adăugat preşedintele american în Biroul Oval de la Casa Albă.

Germania este „unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi” ai Americii, a subliniat Joe Biden, alături de cancelarul german.

Olaf Scholz a provocat îngrijorări în ultimele săptămâni prin refuzul de a livra arme Ucrainei şi prin menţinerea suspansului privind situaţia controversatului gazoduct Nord Stream 2, înainte de a accepta să-l includă pe lista posibilelor represalii în cazul unui atac rusesc.

„Suntem aliaţi apropiaţi şi acţionăm într-o manieră coordonată şi unită atunci când este vorba de a răspunde la crizele actuale”, a declarat, la rândul său, cancelarul german, precizând că Rusia va plăti „un preţ foarte mare” în cazul unei invazii a Ucrainei.

Germania va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Lituania, în cadrul unei operaţiuni a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în condiţiile tensiunilor între Rusia şi Ucraina, a anunţat luni ministrul german al apărării, conform Agerpres.

„Armata germană trimite 350 de soldaţi suplimentari grupului de luptă din Lituania”, a declarat Christine Lambrecht în timpul unei deplasări la Münster, în nordul Germaniei. Vom întări astfel contribuţia noastră în termeni de forţe pe flancul estic al NATO şi vom trimite un semnal clar de determinare aliaţilor noştri”, a adăugat ea, dând asigurări că pe Germania „se poate conta”.

#nord stream 2 #Ucraina #Joe Biden #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.