Kate Middleton a purtat îmbrăcăminte și bijuterii noi în valoare de 58. 231 euro, în 2021. Cea mai scumpă ținută

Kate Middleton a redus la jumătate valoarea garderobei sale față de anul trecut. Ducesa de Cambridge a purtat îmbrăcăminte și bijuterii noi în valoare de 47.959 de lire sterline (aproximativ 58.231 euro) în 2021. Mamă a trei copii, Kate este cunoscută pentru pasiunea sa pentru reciclat. De multe ori, aceasta a fost surprinsă purtând ținute de la mărci obișnuite. În 2021, Ducesa de Cambridge a fost văzută purtând aceleași haine și de câte patru ori.

Cea mai scumpă ținută din 2021 a purtat-o în luna septembrie. Kate a îmbrăcat pentru premiera filmului „No Time to Die” o rochie făcută special pentru ea de Jenny Packham în valoare de 4.000 de lire sterline. În ciuda faptului că a optat pentru niște etichete mai scumpe, ducesa a reciclat mai mult ca niciodată pentru angajamentele regale, purtând din cap până în picioare noi look-uri în patru ocazii rare. Ducesa Kate Middleton și-a redus astfel, la jumătate, valoarea garderobei sale față de anul trecut, care era de £94,000 de lire sterline.

Kate Middleton cucerește prin eleganță devenind un model pentru femeile din întreaga lume. Fie că poartă o rochie simplă sau una luxoasă, ea știe cum să impresioneze.

#Kate Middleton #cea mai scumpa #pret #haine

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.