Kremlinul nu a văzut (încă) investigația lui Navalnîi despre „palatul lui Putin” cu peste 22 milioane de vizualizări la această oră

Kremlinul nu a făcut cunoștință cu investigația lui Alexei Navalnîi despre „presupusul” palat al lui Vladimir Putin. Despre aceasta a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, potrivit căruia, „în speță, aceasta (n.r. informația despre palatul lui Putin) nu este adevărată”.

„Nu, nu am făcut cunoștință. În speță, aceasta nu este adevărată”, a spus Peskov, răspunzând la întrebarea dacă Kremlinul a făcut cunoștință cu publicația privind „pretinsul palat al lui Putin”, dacă această clădire într-adevăr a fost construită pentru președintele rus și dacă informația relatată corespunde adevărului.

Amintim că ieri „FBK”, Fundația Anticorupție a opozantului rus Alexei Navalnîi a publicat o amplă investigație despre averea președintelui rus Vladimir Putin și cum a ajuns acesta să o dețină. Potrivit informațiilor relatate, în apropiere de orașul Ghelendjik, pe malul Mării Negre, se construiește un palat de aproape 18 mii de metri pătrați, amplasat pe un teritoriu de peste 7 mii de hectare. Toate căile către acesta, inclusiv din partea mării, sunt strict interzise, iar de asupra palatului este interzis chiar și zborul avioanelor.

Totodată, potrivit investigației, lui Putin i-ar aparține câteva vinării din apropiere și o fabrică de producere a stridiilor.

Conform estimărilor, doar pentru construcția reședinței s-ar fi cheltuit 100 de miliarde de ruble sau circa 1,3 miliarde de dolari SUA.

În doar o oră de la publicare, filmul de aproape două ore a acumulat peste un milion de vizualizări, iar la ora publicării acestei știri, numărul acestora este de 22.726.157 vizualizări, în creștere de la un minut la altul.

(VIDEO) Fundația lui Navalnîi a publicat investigația despre „palatul lui Putin”

#Ancheta #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.