Kremlinul nu a văzut (încă) investigația lui Navalnîi despre „palatul lui Putin” cu peste 22 milioane de vizualizări la această oră

Kremlinul nu a făcut cunoștință cu investigația lui Alexei Navalnîi despre „presupusul” palat al lui Vladimir Putin. Despre aceasta a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, potrivit căruia, „în speță, aceasta (n.r. informația despre palatul lui Putin) nu este adevărată”.

„Nu, nu am făcut cunoștință. În speță, aceasta nu este adevărată”, a spus Peskov, răspunzând la întrebarea dacă Kremlinul a făcut cunoștință cu publicația privind „pretinsul palat al lui Putin”, dacă această clădire într-adevăr a fost construită pentru președintele rus și dacă informația relatată corespunde adevărului.

Amintim că ieri „FBK”, Fundația Anticorupție a opozantului rus Alexei Navalnîi a publicat o amplă investigație despre averea președintelui rus Vladimir Putin și cum a ajuns acesta să o dețină. Potrivit informațiilor relatate, în apropiere de orașul Ghelendjik, pe malul Mării Negre, se construiește un palat de aproape 18 mii de metri pătrați, amplasat pe un teritoriu de peste 7 mii de hectare. Toate căile către acesta, inclusiv din partea mării, sunt strict interzise, iar de asupra palatului este interzis chiar și zborul avioanelor.

Totodată, potrivit investigației, lui Putin i-ar aparține câteva vinării din apropiere și o fabrică de producere a stridiilor.

Conform estimărilor, doar pentru construcția reședinței s-ar fi cheltuit 100 de miliarde de ruble sau circa 1,3 miliarde de dolari SUA.

În doar o oră de la publicare, filmul de aproape două ore a acumulat peste un milion de vizualizări, iar la ora publicării acestei știri, numărul acestora este de 22.726.157 vizualizări, în creștere de la un minut la altul.

(VIDEO) Fundația lui Navalnîi a publicat investigația despre „palatul lui Putin”

#Ancheta #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.