Kremlinul nu a văzut (încă) investigația lui Navalnîi despre „palatul lui Putin” cu peste 22 milioane de vizualizări la această oră

Kremlinul nu a făcut cunoștință cu investigația lui Alexei Navalnîi despre „presupusul” palat al lui Vladimir Putin. Despre aceasta a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, potrivit căruia, „în speță, aceasta (n.r. informația despre palatul lui Putin) nu este adevărată”.

„Nu, nu am făcut cunoștință. În speță, aceasta nu este adevărată”, a spus Peskov, răspunzând la întrebarea dacă Kremlinul a făcut cunoștință cu publicația privind „pretinsul palat al lui Putin”, dacă această clădire într-adevăr a fost construită pentru președintele rus și dacă informația relatată corespunde adevărului.

Amintim că ieri „FBK”, Fundația Anticorupție a opozantului rus Alexei Navalnîi a publicat o amplă investigație despre averea președintelui rus Vladimir Putin și cum a ajuns acesta să o dețină. Potrivit informațiilor relatate, în apropiere de orașul Ghelendjik, pe malul Mării Negre, se construiește un palat de aproape 18 mii de metri pătrați, amplasat pe un teritoriu de peste 7 mii de hectare. Toate căile către acesta, inclusiv din partea mării, sunt strict interzise, iar de asupra palatului este interzis chiar și zborul avioanelor.

Totodată, potrivit investigației, lui Putin i-ar aparține câteva vinării din apropiere și o fabrică de producere a stridiilor.

Conform estimărilor, doar pentru construcția reședinței s-ar fi cheltuit 100 de miliarde de ruble sau circa 1,3 miliarde de dolari SUA.

În doar o oră de la publicare, filmul de aproape două ore a acumulat peste un milion de vizualizări, iar la ora publicării acestei știri, numărul acestora este de 22.726.157 vizualizări, în creștere de la un minut la altul.

(VIDEO) Fundația lui Navalnîi a publicat investigația despre „palatul lui Putin”

#Ancheta #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.