Kremlinul nu a văzut (încă) investigația lui Navalnîi despre „palatul lui Putin” cu peste 22 milioane de vizualizări la această oră

Kremlinul nu a făcut cunoștință cu investigația lui Alexei Navalnîi despre „presupusul” palat al lui Vladimir Putin. Despre aceasta a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, potrivit căruia, „în speță, aceasta (n.r. informația despre palatul lui Putin) nu este adevărată”.

„Nu, nu am făcut cunoștință. În speță, aceasta nu este adevărată”, a spus Peskov, răspunzând la întrebarea dacă Kremlinul a făcut cunoștință cu publicația privind „pretinsul palat al lui Putin”, dacă această clădire într-adevăr a fost construită pentru președintele rus și dacă informația relatată corespunde adevărului.

Amintim că ieri „FBK”, Fundația Anticorupție a opozantului rus Alexei Navalnîi a publicat o amplă investigație despre averea președintelui rus Vladimir Putin și cum a ajuns acesta să o dețină. Potrivit informațiilor relatate, în apropiere de orașul Ghelendjik, pe malul Mării Negre, se construiește un palat de aproape 18 mii de metri pătrați, amplasat pe un teritoriu de peste 7 mii de hectare. Toate căile către acesta, inclusiv din partea mării, sunt strict interzise, iar de asupra palatului este interzis chiar și zborul avioanelor.

Totodată, potrivit investigației, lui Putin i-ar aparține câteva vinării din apropiere și o fabrică de producere a stridiilor.

Conform estimărilor, doar pentru construcția reședinței s-ar fi cheltuit 100 de miliarde de ruble sau circa 1,3 miliarde de dolari SUA.

În doar o oră de la publicare, filmul de aproape două ore a acumulat peste un milion de vizualizări, iar la ora publicării acestei știri, numărul acestora este de 22.726.157 vizualizări, în creștere de la un minut la altul.

(VIDEO) Fundația lui Navalnîi a publicat investigația despre „palatul lui Putin”

#Ancheta #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.