Kremlinul nu a văzut (încă) investigația lui Navalnîi despre „palatul lui Putin” cu peste 22 milioane de vizualizări la această oră

Kremlinul nu a făcut cunoștință cu investigația lui Alexei Navalnîi despre „presupusul” palat al lui Vladimir Putin. Despre aceasta a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, potrivit căruia, „în speță, aceasta (n.r. informația despre palatul lui Putin) nu este adevărată”.

„Nu, nu am făcut cunoștință. În speță, aceasta nu este adevărată”, a spus Peskov, răspunzând la întrebarea dacă Kremlinul a făcut cunoștință cu publicația privind „pretinsul palat al lui Putin”, dacă această clădire într-adevăr a fost construită pentru președintele rus și dacă informația relatată corespunde adevărului.

Amintim că ieri „FBK”, Fundația Anticorupție a opozantului rus Alexei Navalnîi a publicat o amplă investigație despre averea președintelui rus Vladimir Putin și cum a ajuns acesta să o dețină. Potrivit informațiilor relatate, în apropiere de orașul Ghelendjik, pe malul Mării Negre, se construiește un palat de aproape 18 mii de metri pătrați, amplasat pe un teritoriu de peste 7 mii de hectare. Toate căile către acesta, inclusiv din partea mării, sunt strict interzise, iar de asupra palatului este interzis chiar și zborul avioanelor.

Totodată, potrivit investigației, lui Putin i-ar aparține câteva vinării din apropiere și o fabrică de producere a stridiilor.

Conform estimărilor, doar pentru construcția reședinței s-ar fi cheltuit 100 de miliarde de ruble sau circa 1,3 miliarde de dolari SUA.

În doar o oră de la publicare, filmul de aproape două ore a acumulat peste un milion de vizualizări, iar la ora publicării acestei știri, numărul acestora este de 22.726.157 vizualizări, în creștere de la un minut la altul.

(VIDEO) Fundația lui Navalnîi a publicat investigația despre „palatul lui Putin”

#Ancheta #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.