La bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 81 miliarde de lei. Care sunt cheltuielile

În 11 luni ale anului 2022, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 81 miliarde de lei, anunță Ministerul Finanțelor. Potrivit informațiilor, veniturile sunt în creștere cu 13,1 miliarde lei, față de perioada similară a anului trecut.

În perioada menționată au crescut și cheltuielile. Astfel, cheltuielile au constituit 86,2 miliarde lei, fiind în creștere cu 15,2 miliarde de lei față de 2021.

Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit de 5,2 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale BPN au constituit 7,7 miliarde lei, arată datele Ministerului Finanțelor.

Veniturile bugetului de stat în perioada ianuarie – noiembrie 2022, au constituit 52,3 miliarde lei, fiind în creștere cu 9,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 21 miliarde lei, cu 3,3 miliarde lei mai mult față de acceeași perioadă a anului 2021, iar veniturile administrate de către Serviciul Vamal au constituit 30,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 5 miliarde de lei comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 58,8 miliarde lei, mai mari cu 11,9 miliarde lei comparativ cu perioada similară a anului 2021. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 6,5 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 3,1 miliarde lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget public national #cheltuieli #Ministerul Finanțelor #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.