La o zi după discursul Maiei Sandu, PE votează într-o rezoluție deschiderea rapidă a negocierilor de aderare

Într-o rezoluție adoptată miercuri, 10 septembrie curent, după discursul privind Starea Uniunii Europene a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și la o zi după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat Parlamentului European, eurodeputații au criticat intensificarea operațiunilor hibride și încercările de ingerință ale Rusiei înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie și au cerut țărilor UE să deschid rapid negocierile de aderare cu Chișinăul, scrie Realitatea.

Textul adoptat cu 490 de voturi pentru, 65 împotrivă și 86 abțineri în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, subliniază că încercările repetate ale Moscovei de a interveni în procesele democratice ale Republicii Moldova vizează în mod clar să destabilizeze această țară și să o întoarcă de la calea democrației, făcând-o să își revoce deciziile suverane, mai cu seamă cele legate de viitoarea aderare la UE.

Eurodeputații salută angajamentul exemplar al Republicii Moldova față de reformele legate de aderarea la UE și progresele constante înregistrate în acest sens, în pofida provocărilor interne și externe semnificative – inclusiv războiul de agresiune total al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările hibride specifice ale Kremlinului. Aceștia își reafirmă sprijinul de neclintit pentru perspectivele Republicii Moldova de aderare la UE și îndeamnă Consiliul să deschidă rapid negocierile de aderare cu clusterul 1 (elemente fundamentale), ca recunoaștere a progreselor substanțiale înregistrate de Republica Moldova pe calea reformelor esențiale.

Deputații subliniază că viitoarele alegeri parlamentare sunt menite să determine consolidarea democratică a Republicii Moldova și progresele înregistrate în direcția aderării la UE si doresc ca UE să sprijine în continuare țara în asigurarea unui vot liber, corect și transparent. Parlamentul îndeamnă autoritățile naționale, societatea civilă și UE să își îmbunătățească comunicarea strategică, pentru a contracara discursurile false promovate de Rusia. În plus, deputații iau act de contribuția importantă a organizațiilor societății civile la combaterea dezinformării și a influenței răuvoitoare exercitate de actorii politici care se opun reformelor și de agenții Rusiei.

Rezoluția afirmă că reforma cuprinzătoare a sistemului de justiție și lupta împotriva corupției sunt esențiale, atât pentru reziliența Republicii Moldova împotriva ingerințelor străine și a amenințărilor hibride, cât și pentru succesul reformelor democratice și al celor legate de aderarea la UE. Textul recunoaște, de asemenea, eforturile susținute ale Republicii Moldova de a construi un sistem judiciar independent, imparțial, responsabil și profesionist.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European, pentru accelerarea procesului de extindere, subliniind că viitorul Republicii Moldova, al Ucrainei și al țărilor din Balcanii de Vest este în Uniunea Europeană. La o zi după ce președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs solemn de la același pupitru al democrației europene în care a pledat pentru integrarea europeană a țării sale și a Ucrainei, Ursula von der Leyen a răspuns în discursul său anual privind Starea Uniunii Europene cu îndemnul: “Haideți să înfăptuim următoarea reunificare a Europei!“.

Maia Sandu, recurs la istoria extinderii UE: Cele mai multe democrații nu erau depline când au aderat. Nu cerem “scurtături”, dar este o “cursă contra-cronometru” de a ancora țara în UE și a o proteja de Rusia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit marți în plenul Parlamentului European de la Strasbourg un discurs cu profunde accente istorice și politice, cerând sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru accelerarea parcursului european al țării sale, despre care a afirmat că este o „cursă contra-cronometru” de a ancora țara în UE și de a feri de amenințarea rusă, dar o cursă pentru care Moldova nu cere „scurtături”.

Discursul președintei Republicii Moldova în casa democrației europene este menit să stimuleze caracterul decisiv al alegerilor de la finalul acestei luni, să contracareze tacticile hibride ale Rusiei și să favorizeze ireversibilitatea parcursului european.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.