La o zi după discursul Maiei Sandu, PE votează într-o rezoluție deschiderea rapidă a negocierilor de aderare

Într-o rezoluție adoptată miercuri, 10 septembrie curent, după discursul privind Starea Uniunii Europene a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și la o zi după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat Parlamentului European, eurodeputații au criticat intensificarea operațiunilor hibride și încercările de ingerință ale Rusiei înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie și au cerut țărilor UE să deschid rapid negocierile de aderare cu Chișinăul, scrie Realitatea.

Textul adoptat cu 490 de voturi pentru, 65 împotrivă și 86 abțineri în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, subliniază că încercările repetate ale Moscovei de a interveni în procesele democratice ale Republicii Moldova vizează în mod clar să destabilizeze această țară și să o întoarcă de la calea democrației, făcând-o să își revoce deciziile suverane, mai cu seamă cele legate de viitoarea aderare la UE.

Eurodeputații salută angajamentul exemplar al Republicii Moldova față de reformele legate de aderarea la UE și progresele constante înregistrate în acest sens, în pofida provocărilor interne și externe semnificative – inclusiv războiul de agresiune total al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările hibride specifice ale Kremlinului. Aceștia își reafirmă sprijinul de neclintit pentru perspectivele Republicii Moldova de aderare la UE și îndeamnă Consiliul să deschidă rapid negocierile de aderare cu clusterul 1 (elemente fundamentale), ca recunoaștere a progreselor substanțiale înregistrate de Republica Moldova pe calea reformelor esențiale.

Deputații subliniază că viitoarele alegeri parlamentare sunt menite să determine consolidarea democratică a Republicii Moldova și progresele înregistrate în direcția aderării la UE si doresc ca UE să sprijine în continuare țara în asigurarea unui vot liber, corect și transparent. Parlamentul îndeamnă autoritățile naționale, societatea civilă și UE să își îmbunătățească comunicarea strategică, pentru a contracara discursurile false promovate de Rusia. În plus, deputații iau act de contribuția importantă a organizațiilor societății civile la combaterea dezinformării și a influenței răuvoitoare exercitate de actorii politici care se opun reformelor și de agenții Rusiei.

Rezoluția afirmă că reforma cuprinzătoare a sistemului de justiție și lupta împotriva corupției sunt esențiale, atât pentru reziliența Republicii Moldova împotriva ingerințelor străine și a amenințărilor hibride, cât și pentru succesul reformelor democratice și al celor legate de aderarea la UE. Textul recunoaște, de asemenea, eforturile susținute ale Republicii Moldova de a construi un sistem judiciar independent, imparțial, responsabil și profesionist.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European, pentru accelerarea procesului de extindere, subliniind că viitorul Republicii Moldova, al Ucrainei și al țărilor din Balcanii de Vest este în Uniunea Europeană. La o zi după ce președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs solemn de la același pupitru al democrației europene în care a pledat pentru integrarea europeană a țării sale și a Ucrainei, Ursula von der Leyen a răspuns în discursul său anual privind Starea Uniunii Europene cu îndemnul: “Haideți să înfăptuim următoarea reunificare a Europei!“.

Maia Sandu, recurs la istoria extinderii UE: Cele mai multe democrații nu erau depline când au aderat. Nu cerem “scurtături”, dar este o “cursă contra-cronometru” de a ancora țara în UE și a o proteja de Rusia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit marți în plenul Parlamentului European de la Strasbourg un discurs cu profunde accente istorice și politice, cerând sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru accelerarea parcursului european al țării sale, despre care a afirmat că este o „cursă contra-cronometru” de a ancora țara în UE și de a feri de amenințarea rusă, dar o cursă pentru care Moldova nu cere „scurtături”.

Discursul președintei Republicii Moldova în casa democrației europene este menit să stimuleze caracterul decisiv al alegerilor de la finalul acestei luni, să contracareze tacticile hibride ale Rusiei și să favorizeze ireversibilitatea parcursului european.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile operaționale lunare ale CFM au depășit pragul de 60 milioane lei, ceea ce a permis reducerea restanțelor la salarii și achitarea obligațiilor față de furnizori și stat, potrivit unui comunicat al Căilor Ferate a Moldovei.

În lunile iulie și august 2025, restanțele salariale s-au redus de la 7–8 luni la 4 luni. Doar în august au fost transferate 129 milioane lei, ceea ce a permis achitarea a două salarii pentru toți angajații și chiar a trei salarii pentru filialele mari. Conducerea CFM anunță că până la sfârșitul lunii septembrie vor fi achitate și restanțele pentru luna mai.

Reorganizarea internă a dus la optimizarea proceselor și reducerea cheltuielilor. Numărul angajaților a scăzut de la 5.900 la 3.700 (sau cu 37,3% n.a), în special prin reducerea funcțiilor auxiliare și pensionari, iar fondul de salarizare a fost ajustat de la 43 la 35 milioane lei lunar. În paralel, datoriile istorice către stat și furnizorii strategici au fost reduse, inclusiv restanțele pentru combustibil, care au scăzut de la 7–8 milioane lei la doar 1 milion lei.

Un factor cheie al redresării este orientarea către piața internă. Transportul de cereale a crescut de la 20% la circa 80% din total, iar reparațiile unor tronsoane critice au mărit viteza de circulație de la 15 km/h la 40 km/h, sporind atractivitatea serviciilor. Reluarea transportului pe tronsonul Văleni–Giurgiulești ar putea aduce venituri suplimentare de 10 milioane lei lunar.

„Sunt rezultate care demonstrează potențialul mare pe care îl are Calea Ferată din Moldova. Am reușit să redresăm lucrurile datorită sprijinului Guvernului și determinării colectivului. Avem o strategie clară pentru creșterea veniturilor, stingerea datoriilor și modernizarea CFM”, a declarat Serghei Cotelinic, directorul general al întreprinderii.

Guvernul a susținut procesul de redresare prin alocarea a 85 milioane lei pentru reparația tronsonului Cantemir–Fălciu, afectat de alunecările de teren, 50 milioane lei pentru achitarea restanțelor salariale și sociale ale angajaților disponibilizați, 1.000 de tone de motorină din Rezerva de Stat, dar și 20 milioane lei pentru implementarea reformei CFM, conform noului Cod Feroviar.