Lanțurile globale de aprovizionare au ajuns în pragul colapsului. Problemele se pot accentua de sărbători

Lanțurile globale de aprovizionare riscă să se prăbușească, avertizează organizațiile internaționale ale transportatorilor, într-o scrisoare deschisă adresată șefilor de stat care participă la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Printre motivele enunțate se află și maniera în care au fost tratați transportatorii în timpul pandemiei.

Este cel mai grav avertisment adresat vreodată de aceste organizații care reprezintă 60 de milioane de angajați din transporturile maritim, rutier sau aerian.

Astfel, marinarii, șoferii de camioane și lucrătorii din transportul aerian au fost nevoiți să suporte carantina, restricții de călătorie și cerințe multiple privind vaccinarea și testarea anti-Covid, pentru a se menține în activitate. Acum, au ajuns cu toții într-un punct critic și avertizează că lanțurile globale de aprovizionare sunt în pragul colapsului, scrie Digi24.

Transportatorii atrag atenția că nu mai fac față volumului mare de muncă, mai ales în contextul restricțiilor impuse de fiecare țară în parte din cauza noului val pandemic.

Potrivit transportatorilor, problemele se pot accentua spre finalul anului, de sărbători.

Ei cer să aibă prioritate la vaccinare și să fie eliminate restricțiile care le sunt impuse odată cu valul 4 al pandemiei.

Într-o scrisoare deschisă adresată șefilor de stat care participă la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, Camera Internațională a Transporturilor maritime (ICS) și alte grupuri industriale au avertizat cu privire la pericolul “prăbușirii sistemului global de transport și aprovizionare” dacă guvernele nu restabilesc libertatea de circulație a lucrătorilor din transport și nu le este asigurat accesul la vaccinuri aprobate de OMS.

„Lanțurile globale de aprovizionare încep să cedeze. Doi ani de presiune asupra transportatorilor încep să-și spună cuvântul„, se arată în documentul semnat inclusiv de Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA), Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere (IRU) și Federația Internațională a Lucrătorilor din Transport (ITF). Împreună, aceste asociații patronale au 65 de milioane de lucrători din domeniul transporturilor la nivel global.

„Toate sectoarele de transport înregistrează o penurie de lucrători și ne așteptăm să plece tot mai mulți, ca urmare a modului în care au fost tratați acești oameni în timpul pandemiei, fapt ce ar pune lanțurile de aprovizionare sub o și mai mare amenințare. Este timpul ca guvernele să răspundă nevoilor acestor angajați”, mai transmite grupul respectiv.

Guy Platten, secretar general al ICS, a declarat că lipsa lucrătorilor se va accentua, cel mai probabil, spre sfârșitul anului, deoarece navigatorii nu vor dori să semneze noi contracte având în vedere că există riscul să nu mai poată ajunge acasă pentru Crăciun.

Unele porturi ar putea fi închise, valul 4 epidemic va genera noi restricții de călătorie, iar printre cele mai afectate ar putea fi aprovizionările cu alimente și combustibil în Marea Britanie, se mai arată în document.

#lant de aprovizionare global #colaps #probleme #sarbatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.