Legumele de sezon de care moldovenii nu se pot atinge! Prețurile a explodat față de anul anterior

Prețurile medii de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 au crescut cu 5,2%, inclusiv la produse alimentare cu 7,1%, la mărfurile nealimentare cu 5,2% și la serviciile prestate populației cu 2,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

La categoria produse alimentare, cel mai mult s-au scumpit legumele – 45%, fructele cu 19,2% și ouăle cu 31,6. Între timp s-a ieftinit uleiul vegetal cu 6% și zahărul cu 4,7%.

La mărfurile nealimentare, cel mai mult s-a scumpit încălțămintea cu 11,6%, medicamentele cu 8,06 % și confecțiile cu 6%, iar la capitolul ieftiniri prețurile carburanților s-au dus în jos cu 7%.

În ceea ce privește serviciile, cele medicale au fot în topul scumpirilor – 24,8%, iar alimentația publică cu 7,4%. Gazul s-a ieftinit cu 27,3%, iar tarifele pentru încălzirea centralizată s-au redus cu 43%.

Banca Națională a Moldovei estimează că rata anuală a inflației nu va depăși 5% în acest an, cu o tendință relativ stabilă pentru perioada de prognoză. Inflația medie anuală pentru 2024 și 2025 este estimată la 4,7% și 5,3%, fiind revizuită cu -0,3 și +0,7 puncte procentuale respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #legume #fructe #scumpiri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.