Legumele de sezon de care moldovenii nu se pot atinge! Prețurile a explodat față de anul anterior

Prețurile medii de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 au crescut cu 5,2%, inclusiv la produse alimentare cu 7,1%, la mărfurile nealimentare cu 5,2% și la serviciile prestate populației cu 2,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

La categoria produse alimentare, cel mai mult s-au scumpit legumele – 45%, fructele cu 19,2% și ouăle cu 31,6. Între timp s-a ieftinit uleiul vegetal cu 6% și zahărul cu 4,7%.

La mărfurile nealimentare, cel mai mult s-a scumpit încălțămintea cu 11,6%, medicamentele cu 8,06 % și confecțiile cu 6%, iar la capitolul ieftiniri prețurile carburanților s-au dus în jos cu 7%.

În ceea ce privește serviciile, cele medicale au fot în topul scumpirilor – 24,8%, iar alimentația publică cu 7,4%. Gazul s-a ieftinit cu 27,3%, iar tarifele pentru încălzirea centralizată s-au redus cu 43%.

Banca Națională a Moldovei estimează că rata anuală a inflației nu va depăși 5% în acest an, cu o tendință relativ stabilă pentru perioada de prognoză. Inflația medie anuală pentru 2024 și 2025 este estimată la 4,7% și 5,3%, fiind revizuită cu -0,3 și +0,7 puncte procentuale respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #legume #fructe #scumpiri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.