Leul moldovenesc ancorat la euro: Schimbare istorică în politica valutară a Moldovei

Începând cu 2 ianuarie 2025, euro va înlocui dolarul american ca monedă de referință pentru stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc, a anunțat Banca Națională a Moldovei (BNM). Decizia reflectă orientarea economică a Republicii Moldova către Uniunea Europeană, cel mai important partener comercial și sursă principală de remiteri și investiții străine directe.

Schimbarea vine în contextul în care peste 60% din tranzacțiile comerciale și 70% din remiteri sunt efectuate în euro. „Această măsură urmărește să aducă stabilitate cursului valutar și să reducă fluctuațiile față de euro, facilitând astfel planificarea economică și reducerea costurilor de schimb valutar”, a declarat BNM într-un comunicat oficial.

Decizia nu implică modificări în politica monetară a BNM și este o tranziție tehnică, menită să alinieze structurile financiare ale Moldovei la standardele europene.

Pentru cetățeni, această schimbare va reduce riscurile asociate fluctuațiilor valutare și va scădea costurile de schimb pentru remiteri și tranzacții, mai ales pentru cei care primesc bani din diaspora sau au credite în euro.

În ceea ce privește mediul de afaceri, reducerea volatilității cursului EUR/MDL va sprijini planificarea financiară, va facilita tranzacțiile comerciale cu partenerii din UE și va diminua riscurile valutare.

Utilizarea euro ca monedă de referință subliniază legăturile tot mai strânse dintre Moldova și Uniunea Europeană. Decizia este un pas important în consolidarea economiei și în crearea unui mediu mai predictibil pentru cetățeni și investitori, pregătind terenul pentru o integrare economică mai profundă în piața europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#referinta #euro #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.