Leul moldovenesc, zdruncinat de scandaluri și fraude! Trei decenii de evoluții monetare

29 Nov. 2023, 09:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
29 Nov. 2023, 09:58 // Actual //  Lupu Eduard

Astăzi, 29 noiembrie, Moldova celebrează cea de-a 30-a aniversare a înființării propriei sale monede. Leul moldovenesc este încă o monedă tânără, dar acest lucru nu este ceva foarte neobișnuit. Ceea ce este extraordinar, în cazul leului, este mediul geo-politic dificil în care a fost emis și în care a existat până acum.

Înainte de independență, Republica Moldova, ca și celelalte 14 republici ale fostei Uniuni Sovietice, a folosit rubla sovietică și, pentru o perioadă scurtă de timp, rubla rusească. De asemenea, pentru o perioadă scurtă de timp după independență, Moldova a tipărit propriile sale „cupoane” înainte de a introduce moneda proprie.

La 29 noiembrie 1993, cu sprijinul Fondului Monetar Internațional (FMI), BNM a introdus leul moldovenesc, prima bancnotă fiind tipărită în străinătate. Începând cu un curs de schimb de 3,85 lei/USD, leul a reușit să rămână stabil în primii cinci ani de la introducere, în ciuda condițiilor economice dificile.

Cu toate acestea, primii ani de existență ai leului au fost marcați de provocări semnificative. În 1993, Moldova se confrunta cu o inflație de 1.283%, deficite bugetare mari și o datorie externă în creștere rapidă. Cu sprijinul FMI și al Grupului Băncii Mondiale, Moldova a reușit să implementeze reforme economice, stabilindu-se ca membru deplin al FMI în august 1992.

La data introducerii propriei monede, Moldova înregistra însă un declin economic accentuat. Inflația era extrem de înaltă (1.283% în 1993), iar deficitele bugetului de stat erau de asemenea foarte mari (aproximativ 5-8% din PIB). De asemenea, datoria externă a Moldovei a început să se acumuleze într-un ritm rapid. În următorii 25 de ani, datoria externă va atinge un nivel impresionant de USD 6,7 miliarde la finele lui 2017 (aproximativ 100% din PIB).

În primii ani de existență ai leului, Banca Naţională a Moldovei a condus o politică monetară foarte restrictivă. Ratele de refinanțare pentru băncile comerciale ajunseseră la niveluri cu totul neuzuale (377% în martie 1994). Rezervele minime obligatorii pentru băncile comerciale erau ținute la niveluri foarte ridicate (de exemplu, în 1994, la aproximativ 28%). Nivelul ratei de refinanțare a fost apoi relaxat, iar nivelul rezervelor minime obligatorii a fost redus de la 12% la finele anului 1995 la 8% la sfârșitul anului 1996. Bazat pe aceste rezultate bune în implementarea reformelor, Moldova a reușit să obțină în anii ’90 cotații favorabile de la agenții internaționale (Moody’s).

De-a lungul anilor, leul moldovenesc a avut de înfruntat diverse provocări, inclusiv crize economice în 1998 și 2014. Situația curentă a monedei necesită o revenire economică puternică pentru a restabili stabilitatea. Datoria externă, care a atins aproximativ 100% din PIB în 2017, și problemele din sectorul bancar au avut un impact semnificativ asupra leului.

O altă provocare majoră a fost reprezentată de Transnistria, care nu a recunoscut oficial leul moldovenesc. Acest teritoriu separatist a avut propriul sistem monetar, creând tensiuni în ceea ce privește statutul leului.
Cu toate acestea, Moldova a reușit să atragă remitențe în valoare de 1,3-1,4 miliarde USD anual în ultimii 10 ani, provenind în principal de la moldovenii care lucrează în străinătate. Aceste remitențe au reprezentat în anumite perioade până la 20% din PIB-ul moldovenesc, dar au fost predominant utilizate pentru consum, subzistență și nu au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică.

În contextul scandalurilor financiare, cum ar fi „spălătoria rusească” și fraudarea băncilor cu peste 1 miliard USD, leul a suferit depreciere, evidențiind fragilitatea monedei în fața evenimentelor extreme.

Scurta istorie a tranziției Moldovei la o economie de piață, a „tânărului” său leu și a statutului său actual sunt simple reflecții ale economiei, ale politicilor interne fiscale și monetare și ale contextului internațional.

O concluzie clară poate fi însă ușor trasă: o monedă e puternică/mai puternică atâta timp cât este sprijinită de o economie sănătoasă și robustă. Moldova și leul său nu pot evita acest adevăr fundamental al științelor economice. Construcția unei asemenea economii trebuie să fie un interes național pentru Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Mart. 2024, 09:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
04 Mart. 2024, 09:49 // Actual //  Lupu Eduard

Piața neagră a țigaretelor înregistrează o ușoară scădere în luna ianuarie 2024, ajungând la 7,7% din totalul consumului, comparativ cu 8,5% la finele anului 2023, conform unui studiu realizat de compania de cercetare Novel.

„În luna ianuarie, cea mai mare scădere a contrabandei se înregistrează în nord-est, cu 10,5 p.p. până la 19,2%. Cu toate acestea, regiunea continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. În ianuarie, singura regiune în care piața neagră crește semnificativ este sud, cu 4,1 p.p. până la 10,4%. Majorarea este corelată cu apariția ca sursă de proveniență a Bulgariei, începând de anul trecut. Ca proveniență, cea mai mare pondere o deține Duty Free (peste 40%), urmată de Moldova (21,6%), Cheap Whites (13%) și Bulgaria (12,8%)”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

Platforma Stopcontrabanda.ro a raportat că peste 10 milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate de autorități în zona de sud a țării începând din acest an, reflectând o tendință de creștere a traficului ilicit de produse din tutun din statele din sudul țării, unde prețurile sunt mai mici.

Directorul relațiilor externe al Ariei Europa de Sud Est a British American Tobacco, Ileana Dumitru, a salutat eforturile autorităților în combaterea contrabandei, menționând instalarea primelor două scannere vamale în vămile Giurgiulești și Albița.

În același timp, veniturile din accize au înregistrat o creștere semnificativă în ianuarie 2024, cu 48,1% față de anul anterior, susținute de încasările din accizele pentru produsele din tutun, cu o creștere de 91,4%.

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications la JTI România, Moldova și Bulgaria, a subliniat necesitatea unui mediu legislativ stabil pentru a menține parteneriatele cu statul, criticând propunerile legislative anti-tutun care ar putea alimenta piața neagră.

Aceste evoluții survin în contextul unei concentrări sporite a eforturilor de combatere a contrabandei cu țigarete, cu rapoarte ale Poliției de Frontieră care indică o creștere a capturărilor și destructurarea a trei grupuri infracționale organizate în 2023.

Anual, companiile de tutun contribuie semnificativ la bugetul statului, vărsând aproximativ 20 miliarde de lei reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău