Lovitură de 5 miliarde de dolari pentru Shell după exitul din Rusia

Grupul energetic listat la Londra a făcut acest anunţ joi, după ce în februarie a declarat că se va retrage din toate cele trei societăţi mixte pe care le deţine cu Gazprom, producătorul de gaze susţinut de Kremlin.

Ulterior, a anunţat că va opri noi achiziţii de petrol rusesc, după ce Financial Times a dezvăluit că a câştigat 20 de milioane de dolari cumpărând o încărcătură de ţiţei rusesc.

Shell a fost una dintre numeroasele companii care s-au retras din Rusia în urma invaziei la scară largă a Ucrainei vecine, la 24 februarie, în timp ce grupurile occidentale şi-au reevaluat legăturile cu Moscova şi, în unele cazuri, au rupt relaţii de afaceri care au fost stabilite de zeci de ani.

Compania petrolieră majoră a declarat anterior că decizia de a renunţa la societăţile mixte din Rusia va declanşa taxe de depreciere, dar nu a furnizat o cifră.

“Pentru rezultatele din primul trimestru din 2022, impactul după impozitare al deprecierii activelor imobilizate şi al unor taxe suplimentare (deprecierea creanţelor, pierderi de credit preconizate şi contracte oneroase) legate de activităţile din Rusia [se aşteaptă] să fie de 4 miliarde până la 5 miliarde de dolari”, a precizat compania într-o actualizare de tranzacţionare.

Shell a mai spus că fluxul său de numerar din operaţiuni va fi “afectat negativ de ieşirile foarte semnificative de capital de lucru”.

“Reflectând volatilitatea fără precedent a preţurilor materiilor prime care a predominat până la sfârşitul trimestrului, ar putea fi observate mişcări suplimentare semnificative în CFFO din cauza efectelor de marjă asupra instrumentelor derivate, a modificărilor volumelor de inventar şi a conturilor de plătit şi de primit”, a spus aceasta.

La începutul lunii martie, Shell a făcut o achiziţie de petrol rusesc când mulţi comercianţi evitau deja noile încărcături din această ţară.

Ben van Beurden, directorul general al Shell, a declarat la momentul respectiv că este “foarte conştient de faptul că decizia noastră de a cumpăra o încărcătură de ţiţei rusesc … nu a fost cea corectă şi ne pare rău”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compaie #shell #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 127,2 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie, ceea ce reprezintă 36,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Raportată la o populație estimată de 2,4 milioane de locuitori, datoria publică echivalează cu aproximativ 53 000 de lei pe cap de locuitor.

Componenta externă a datoriei a continuat să crească, urcând la 79,4 miliarde de lei față de 78,6 miliarde în iunie. În schimb, datoria de stat internă s-a redus ușor, coborând la 47,8 miliarde de lei de la 48,7 miliarde. Datele arată că Republica Moldova este tot mai dependentă de finanțarea externă, în timp ce ponderea instrumentelor interne scade.

FMI rămâne principalul creditor al țării, cu o pondere de 28,4% din totalul împrumuturilor contractate de stat. Urmează Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), cu 19,2%, Uniunea Europeană, cu 16%, și Banca Europeană de Investiții, care deține 10,2% din portofoliul de datorie al Republicii Moldova.

Structura valutară a datoriei este dominată de euro, care reprezintă 41,8% din total, urmat de împrumuturile în lei moldovenești, cu 37,6%, și cele în dolari americani, cu 11%. Această componență indică o expunere semnificativă la riscurile valutare, în special la fluctuațiile euro, în condițiile în care partea externă a datoriei continuă să crească.