Lovitură de 5 miliarde de dolari pentru Shell după exitul din Rusia

Grupul energetic listat la Londra a făcut acest anunţ joi, după ce în februarie a declarat că se va retrage din toate cele trei societăţi mixte pe care le deţine cu Gazprom, producătorul de gaze susţinut de Kremlin.

Ulterior, a anunţat că va opri noi achiziţii de petrol rusesc, după ce Financial Times a dezvăluit că a câştigat 20 de milioane de dolari cumpărând o încărcătură de ţiţei rusesc.

Shell a fost una dintre numeroasele companii care s-au retras din Rusia în urma invaziei la scară largă a Ucrainei vecine, la 24 februarie, în timp ce grupurile occidentale şi-au reevaluat legăturile cu Moscova şi, în unele cazuri, au rupt relaţii de afaceri care au fost stabilite de zeci de ani.

Compania petrolieră majoră a declarat anterior că decizia de a renunţa la societăţile mixte din Rusia va declanşa taxe de depreciere, dar nu a furnizat o cifră.

„Pentru rezultatele din primul trimestru din 2022, impactul după impozitare al deprecierii activelor imobilizate şi al unor taxe suplimentare (deprecierea creanţelor, pierderi de credit preconizate şi contracte oneroase) legate de activităţile din Rusia [se aşteaptă] să fie de 4 miliarde până la 5 miliarde de dolari”, a precizat compania într-o actualizare de tranzacţionare.

Shell a mai spus că fluxul său de numerar din operaţiuni va fi „afectat negativ de ieşirile foarte semnificative de capital de lucru”.

„Reflectând volatilitatea fără precedent a preţurilor materiilor prime care a predominat până la sfârşitul trimestrului, ar putea fi observate mişcări suplimentare semnificative în CFFO din cauza efectelor de marjă asupra instrumentelor derivate, a modificărilor volumelor de inventar şi a conturilor de plătit şi de primit”, a spus aceasta.

La începutul lunii martie, Shell a făcut o achiziţie de petrol rusesc când mulţi comercianţi evitau deja noile încărcături din această ţară.

Ben van Beurden, directorul general al Shell, a declarat la momentul respectiv că este „foarte conştient de faptul că decizia noastră de a cumpăra o încărcătură de ţiţei rusesc … nu a fost cea corectă şi ne pare rău”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compaie #shell #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.