Lovitură de 5 miliarde de dolari pentru Shell după exitul din Rusia

Grupul energetic listat la Londra a făcut acest anunţ joi, după ce în februarie a declarat că se va retrage din toate cele trei societăţi mixte pe care le deţine cu Gazprom, producătorul de gaze susţinut de Kremlin.

Ulterior, a anunţat că va opri noi achiziţii de petrol rusesc, după ce Financial Times a dezvăluit că a câştigat 20 de milioane de dolari cumpărând o încărcătură de ţiţei rusesc.

Shell a fost una dintre numeroasele companii care s-au retras din Rusia în urma invaziei la scară largă a Ucrainei vecine, la 24 februarie, în timp ce grupurile occidentale şi-au reevaluat legăturile cu Moscova şi, în unele cazuri, au rupt relaţii de afaceri care au fost stabilite de zeci de ani.

Compania petrolieră majoră a declarat anterior că decizia de a renunţa la societăţile mixte din Rusia va declanşa taxe de depreciere, dar nu a furnizat o cifră.

„Pentru rezultatele din primul trimestru din 2022, impactul după impozitare al deprecierii activelor imobilizate şi al unor taxe suplimentare (deprecierea creanţelor, pierderi de credit preconizate şi contracte oneroase) legate de activităţile din Rusia [se aşteaptă] să fie de 4 miliarde până la 5 miliarde de dolari”, a precizat compania într-o actualizare de tranzacţionare.

Shell a mai spus că fluxul său de numerar din operaţiuni va fi „afectat negativ de ieşirile foarte semnificative de capital de lucru”.

„Reflectând volatilitatea fără precedent a preţurilor materiilor prime care a predominat până la sfârşitul trimestrului, ar putea fi observate mişcări suplimentare semnificative în CFFO din cauza efectelor de marjă asupra instrumentelor derivate, a modificărilor volumelor de inventar şi a conturilor de plătit şi de primit”, a spus aceasta.

La începutul lunii martie, Shell a făcut o achiziţie de petrol rusesc când mulţi comercianţi evitau deja noile încărcături din această ţară.

Ben van Beurden, directorul general al Shell, a declarat la momentul respectiv că este „foarte conştient de faptul că decizia noastră de a cumpăra o încărcătură de ţiţei rusesc … nu a fost cea corectă şi ne pare rău”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compaie #shell #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a organizat un Dialog Public–Privat cu participarea ministrului Finanțelor, Adrian Gavriliță, eveniment desfășurat pe platforma Comitetelor pentru Antreprenoriat Sectoriale ale CCI. La reuniune au participat peste 80 de reprezentanți ai mediului de afaceri, membri ai Camerei, cu prezență fizică și online, din toate regiunile țării.

Discuțiile s-au concentrat pe subiecte de maximă importanță pentru începutul anului, în special modificările recente din domeniul politicii bugetar-fiscale, care generează interes și preocupări în rândul agenților economici. Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a subliniat rolul consultărilor publice și al dialogului constant cu autoritățile.

„De-a lungul anilor, instituția noastră a venit constant cu propuneri concrete privind ajustarea Codului fiscal și a Codului vamal, cu scopul de a crea un cadru economic mai eficient și mai competitiv. Dialogul deschis cu autoritățile rămâne esențial pentru identificarea soluțiilor echilibrate”, a declarat Sergiu Harea.

Potrivit acestuia, membrii Camerei participă anual activ la procesul de consultare publică, înaintând propuneri argumentate pentru politicile fiscale și vamale, iar mai mult de jumătate dintre inițiativele prezentate anul trecut au fost acceptate. Agenții economici continuă să elaboreze și să transmită noi propuneri bine fundamentate, care urmează să fie remise suplimentar Ministerului Finanțelor pentru examinare.

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a prezentat prioritățile instituției, axate în principal pe simplificarea procedurilor administrative și fiscale și pe consolidarea dialogului cu mediul de afaceri. Discuțiile au vizat identificarea unor soluții concrete pentru stimularea activității economice și revizuirea propunerilor înaintate anterior, considerate în continuare актуale. Printre temele abordate s-au numărat deductibilitatea anumitor cheltuieli aferente angajaților, garanțiile vamale aplicabile regimului de perfecționare activă, aplicarea cotei reduse de TVA pentru unele produse alimentare importate, regimul de impozitare al comerțului electronic, determinarea valorii în vamă și nivelul taxelor vamale la importul materiilor prime.

Totodată, a fost reiterată necesitatea clarificării aspectelor ce țin de controalele fiscale, pentru a evita interpretările neuniforme și riscurile suplimentare pentru agenții economici. În cadrul ședinței, antreprenorii prezenți și membrii CCI din regiuni, conectați online, au prezentat situații concrete și au formulat propuneri pentru simplificarea proceselor administrative. Acestea vor fi sistematizate de Camera de Comerț și Industrie și transmise Ministerului Finanțelor și altor autorități competente pentru examinare, CCI reafirmându-și angajamentul de a contribui activ la îmbunătățirea politicilor publice și la asigurarea unui climat investițional predictibil, stabil și competitiv.