Lovitură de 5 miliarde de dolari pentru Shell după exitul din Rusia

07 Apr. 2022, 15:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Apr. 2022, 15:48 // Actual //  bani.md

Grupul energetic listat la Londra a făcut acest anunţ joi, după ce în februarie a declarat că se va retrage din toate cele trei societăţi mixte pe care le deţine cu Gazprom, producătorul de gaze susţinut de Kremlin.

Ulterior, a anunţat că va opri noi achiziţii de petrol rusesc, după ce Financial Times a dezvăluit că a câştigat 20 de milioane de dolari cumpărând o încărcătură de ţiţei rusesc.

Shell a fost una dintre numeroasele companii care s-au retras din Rusia în urma invaziei la scară largă a Ucrainei vecine, la 24 februarie, în timp ce grupurile occidentale şi-au reevaluat legăturile cu Moscova şi, în unele cazuri, au rupt relaţii de afaceri care au fost stabilite de zeci de ani.

Compania petrolieră majoră a declarat anterior că decizia de a renunţa la societăţile mixte din Rusia va declanşa taxe de depreciere, dar nu a furnizat o cifră.

„Pentru rezultatele din primul trimestru din 2022, impactul după impozitare al deprecierii activelor imobilizate şi al unor taxe suplimentare (deprecierea creanţelor, pierderi de credit preconizate şi contracte oneroase) legate de activităţile din Rusia [se aşteaptă] să fie de 4 miliarde până la 5 miliarde de dolari”, a precizat compania într-o actualizare de tranzacţionare.

Shell a mai spus că fluxul său de numerar din operaţiuni va fi „afectat negativ de ieşirile foarte semnificative de capital de lucru”.

„Reflectând volatilitatea fără precedent a preţurilor materiilor prime care a predominat până la sfârşitul trimestrului, ar putea fi observate mişcări suplimentare semnificative în CFFO din cauza efectelor de marjă asupra instrumentelor derivate, a modificărilor volumelor de inventar şi a conturilor de plătit şi de primit”, a spus aceasta.

La începutul lunii martie, Shell a făcut o achiziţie de petrol rusesc când mulţi comercianţi evitau deja noile încărcături din această ţară.

Ben van Beurden, directorul general al Shell, a declarat la momentul respectiv că este „foarte conştient de faptul că decizia noastră de a cumpăra o încărcătură de ţiţei rusesc … nu a fost cea corectă şi ne pare rău”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

12 Ian. 2026, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Ian. 2026, 14:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Primele zile după trecerea Bulgariei la euro au venit cu un șoc pentru populație. În doar 48 de ore, prețurile la produse de bază și servicii au crescut vizibil. Un exemplu este pâinea: un produs care costa 0,89 leva pe 31 decembrie a ajuns la 1,19 leva pe 2 ianuarie, adică aproximativ 0,61 euro, ceea ce înseamnă o scumpire de peste 30% într-un timp extrem de scurt, scrie novinite.com.

Scumpirile s-au extins rapid și în mediul online, unde au fost observate majorări greu de explicat. De exemplu, unele recipiente din plastic au urcat într-o singură zi de la 5,23 euro la 10,22 euro, practic o dublare a prețului. În alte cazuri, cizme de cauciuc care costau 49,99 leva înainte de trecerea la euro au fost listate la 49,99 euro după 1 ianuarie, ceea ce înseamnă aproape 98 de leva, adică aproape dublu. Au existat și situații absurde, precum o pizza afișată la 18,75 leva (circa 9,6 euro), dar care la finalizarea comenzii apărea la 36,67 euro, adică de aproape patru ori mai mult.

Nici serviciile publice nu au rămas la vechile tarife. La Sofia, parcarea în zonele centrale a fost majorată la 2 euro pe oră, față de echivalentul a aproximativ un euro înainte de schimbarea monedei.

Avocatul Martin Kostov spune că, în mod normal, trecerea la euro ar fi trebuit să fie o simplă operațiune tehnică, bazată pe un curs fix și pe reguli clare de conversie. „Legea face o diferență clară între recalcularea prețului și scumpire. Ceea ce vedem acum este că mulți comercianți folosesc confuzia pentru a testa cât de mult pot crește prețurile fără a fi sancționați”, afirmă Kostov.

Potrivit acestuia, problema reală nu este euro, ci lipsa de reacție a autorităților. Atunci când regulile nu sunt aplicate ferm, perioada de tranziție devine teren fertil pentru abuzuri, iar nota de plată ajunge, în final, la cetățeni.