Lovitură pentru Aliexpress! UE va impune taxe vamale pentru bunurile ieftine

Bruxelles-ul pregătește planuri de impunere a taxelor vamale pentru bunurile ieftine cumpărate de la comercianții cu amănuntul online chinezi, inclusiv Temu și Shein, în încercarea de a stopa creșterea a ceea ce UE consideră a fi articole de calitate inferioară provenind din China.

Comisia Europeană va propune, la sfârșitul acestei luni, eliminarea pragului actual de 150 de euro sub care produsele pot fi achiziționate fără taxe vamale, au declarat pentru Financial Times trei persoane informate cu privire la această chestiune. Principalele platforme vizate au fost piețele online din China Temu și AliExpress și retailerul de îmbrăcăminte Shein, a declarat un oficial.

Potrivit Comisiei, anul trecut au fost importate în UE 2,3 miliarde de articole sub pragul de 150 de euro fără taxe vamale. Importurile din comerțul electronic au crescut de peste două ori de la an la an, depășind 350.000 de articole în aprilie, arată datele Comisiei.

China beneficiază de costuri poștale subvenționate, ceea ce înseamnă că trimiterea de bunuri ieftine pe calea aerului este rentabilă.

Dispozițiile se vor aplica oricărui comerciant cu amănuntul online care efectuează livrări către clienți din UE direct din afara blocului comunitar. Amazon, cu sediul în SUA, utilizează de obicei vânzători cu sediul în Europa.

O altă măsură posibilă ar fi introducerea obligativității pentru platformele mari de a se înregistra pentru plata TVA online, indiferent de valoarea acestora.

Începând din 2021, pachetele trimise către companii din UE plătesc deja TVA indiferent de valoarea lor, dar sunt scutite de taxe vamale.

Opțiunile vor fi pregătite pentru noua Comisiie, care va intra în funcție la sfârșitul acestui an.

Comisia a propus deja anul trecut eliminarea pragului taxelor vamale, dar acum ar putea încerca să accelereze adoptarea acesteia pentru a contracara valul de importuri ieftine, a declarat un oficial UE.

Cu toate acestea, un alt oficial a avertizat că obținerea acordului țărilor UE ar putea fi dificilă, având în vedere că noul regim ar crește volumul de muncă al funcționarilor vamali deja suprasolicitați.

Numărul de produse periculoase raportate de țările UE a crescut cu peste 50 % din 2022 până în 2023, ajungând la peste 3.400. Cosmeticele, jucăriile, aparatele electrice și hainele au fost printre produsele cu cele mai multe probleme de siguranță.

Industria jucăriilor din UE a acuzat comercianții cu amănuntul chinezi că expediază jucării periculoase în Europa. Toy Industries of Europe, un grup industrial, a declarat în februarie că a cumpărat 19 jucării de la Temu și a constatat că niciuna nu era conformă cu standardele UE, iar 18 prezentau un risc real pentru siguranța copiilor.

Temu a declarat că “toate cele 19 liste de produse nu mai sunt disponibile pe site-ul nostru din UE”. Temu a adăugat că “siguranța produselor este o preocupare primordială pentru noi și am consolidat monitorizarea acestui grup de produse și a cerințelor asociate acestuia”.

Christel Delberghe, director general al EuroCommerce, un grup de lobby pentru comerțul cu amănuntul, a declarat: “Ne dorim condiții de concurență echitabile la nivelul UE în comerțul cu amănuntul online pentru toți actorii care vizează consumatorii din UE, indiferent de locul în care sunt stabiliți”.

Ea a afirmat că legislația existentă este suficientă, dar că este nevoie de “o strategie de aplicare transfrontalieră eficace și eficientă”.

Creșterea Temu nu depinde de articolele ieftine a spus compania care a adăugat că “suntem deschiși și susținem orice ajustări ale politicilor făcute de legiuitori care se aliniază intereselor consumatorilor”, atât timp cât aceste politici sunt echitabile.

AliExpress a declarat că “colaborează cu legiuitorii” pentru “a se asigura că am fost, suntem și vom fi în permanență într-o poziție conformă pe piața UE”. De asemenea, Shein a declarat că “sprijină pe deplin” eforturile de reformare a taxelor vamale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.