Lovitură pentru Aliexpress! UE va impune taxe vamale pentru bunurile ieftine

Bruxelles-ul pregătește planuri de impunere a taxelor vamale pentru bunurile ieftine cumpărate de la comercianții cu amănuntul online chinezi, inclusiv Temu și Shein, în încercarea de a stopa creșterea a ceea ce UE consideră a fi articole de calitate inferioară provenind din China.

Comisia Europeană va propune, la sfârșitul acestei luni, eliminarea pragului actual de 150 de euro sub care produsele pot fi achiziționate fără taxe vamale, au declarat pentru Financial Times trei persoane informate cu privire la această chestiune. Principalele platforme vizate au fost piețele online din China Temu și AliExpress și retailerul de îmbrăcăminte Shein, a declarat un oficial.

Potrivit Comisiei, anul trecut au fost importate în UE 2,3 miliarde de articole sub pragul de 150 de euro fără taxe vamale. Importurile din comerțul electronic au crescut de peste două ori de la an la an, depășind 350.000 de articole în aprilie, arată datele Comisiei.

China beneficiază de costuri poștale subvenționate, ceea ce înseamnă că trimiterea de bunuri ieftine pe calea aerului este rentabilă.

Dispozițiile se vor aplica oricărui comerciant cu amănuntul online care efectuează livrări către clienți din UE direct din afara blocului comunitar. Amazon, cu sediul în SUA, utilizează de obicei vânzători cu sediul în Europa.

O altă măsură posibilă ar fi introducerea obligativității pentru platformele mari de a se înregistra pentru plata TVA online, indiferent de valoarea acestora.

Începând din 2021, pachetele trimise către companii din UE plătesc deja TVA indiferent de valoarea lor, dar sunt scutite de taxe vamale.

Opțiunile vor fi pregătite pentru noua Comisiie, care va intra în funcție la sfârșitul acestui an.

Comisia a propus deja anul trecut eliminarea pragului taxelor vamale, dar acum ar putea încerca să accelereze adoptarea acesteia pentru a contracara valul de importuri ieftine, a declarat un oficial UE.

Cu toate acestea, un alt oficial a avertizat că obținerea acordului țărilor UE ar putea fi dificilă, având în vedere că noul regim ar crește volumul de muncă al funcționarilor vamali deja suprasolicitați.

Numărul de produse periculoase raportate de țările UE a crescut cu peste 50 % din 2022 până în 2023, ajungând la peste 3.400. Cosmeticele, jucăriile, aparatele electrice și hainele au fost printre produsele cu cele mai multe probleme de siguranță.

Industria jucăriilor din UE a acuzat comercianții cu amănuntul chinezi că expediază jucării periculoase în Europa. Toy Industries of Europe, un grup industrial, a declarat în februarie că a cumpărat 19 jucării de la Temu și a constatat că niciuna nu era conformă cu standardele UE, iar 18 prezentau un risc real pentru siguranța copiilor.

Temu a declarat că “toate cele 19 liste de produse nu mai sunt disponibile pe site-ul nostru din UE”. Temu a adăugat că “siguranța produselor este o preocupare primordială pentru noi și am consolidat monitorizarea acestui grup de produse și a cerințelor asociate acestuia”.

Christel Delberghe, director general al EuroCommerce, un grup de lobby pentru comerțul cu amănuntul, a declarat: “Ne dorim condiții de concurență echitabile la nivelul UE în comerțul cu amănuntul online pentru toți actorii care vizează consumatorii din UE, indiferent de locul în care sunt stabiliți”.

Ea a afirmat că legislația existentă este suficientă, dar că este nevoie de “o strategie de aplicare transfrontalieră eficace și eficientă”.

Creșterea Temu nu depinde de articolele ieftine a spus compania care a adăugat că “suntem deschiși și susținem orice ajustări ale politicilor făcute de legiuitori care se aliniază intereselor consumatorilor”, atât timp cât aceste politici sunt echitabile.

AliExpress a declarat că “colaborează cu legiuitorii” pentru “a se asigura că am fost, suntem și vom fi în permanență într-o poziție conformă pe piața UE”. De asemenea, Shein a declarat că “sprijină pe deplin” eforturile de reformare a taxelor vamale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.