Lovitură pentru Aliexpress! UE va impune taxe vamale pentru bunurile ieftine

Bruxelles-ul pregătește planuri de impunere a taxelor vamale pentru bunurile ieftine cumpărate de la comercianții cu amănuntul online chinezi, inclusiv Temu și Shein, în încercarea de a stopa creșterea a ceea ce UE consideră a fi articole de calitate inferioară provenind din China.

Comisia Europeană va propune, la sfârșitul acestei luni, eliminarea pragului actual de 150 de euro sub care produsele pot fi achiziționate fără taxe vamale, au declarat pentru Financial Times trei persoane informate cu privire la această chestiune. Principalele platforme vizate au fost piețele online din China Temu și AliExpress și retailerul de îmbrăcăminte Shein, a declarat un oficial.

Potrivit Comisiei, anul trecut au fost importate în UE 2,3 miliarde de articole sub pragul de 150 de euro fără taxe vamale. Importurile din comerțul electronic au crescut de peste două ori de la an la an, depășind 350.000 de articole în aprilie, arată datele Comisiei.

China beneficiază de costuri poștale subvenționate, ceea ce înseamnă că trimiterea de bunuri ieftine pe calea aerului este rentabilă.

Dispozițiile se vor aplica oricărui comerciant cu amănuntul online care efectuează livrări către clienți din UE direct din afara blocului comunitar. Amazon, cu sediul în SUA, utilizează de obicei vânzători cu sediul în Europa.

O altă măsură posibilă ar fi introducerea obligativității pentru platformele mari de a se înregistra pentru plata TVA online, indiferent de valoarea acestora.

Începând din 2021, pachetele trimise către companii din UE plătesc deja TVA indiferent de valoarea lor, dar sunt scutite de taxe vamale.

Opțiunile vor fi pregătite pentru noua Comisiie, care va intra în funcție la sfârșitul acestui an.

Comisia a propus deja anul trecut eliminarea pragului taxelor vamale, dar acum ar putea încerca să accelereze adoptarea acesteia pentru a contracara valul de importuri ieftine, a declarat un oficial UE.

Cu toate acestea, un alt oficial a avertizat că obținerea acordului țărilor UE ar putea fi dificilă, având în vedere că noul regim ar crește volumul de muncă al funcționarilor vamali deja suprasolicitați.

Numărul de produse periculoase raportate de țările UE a crescut cu peste 50 % din 2022 până în 2023, ajungând la peste 3.400. Cosmeticele, jucăriile, aparatele electrice și hainele au fost printre produsele cu cele mai multe probleme de siguranță.

Industria jucăriilor din UE a acuzat comercianții cu amănuntul chinezi că expediază jucării periculoase în Europa. Toy Industries of Europe, un grup industrial, a declarat în februarie că a cumpărat 19 jucării de la Temu și a constatat că niciuna nu era conformă cu standardele UE, iar 18 prezentau un risc real pentru siguranța copiilor.

Temu a declarat că “toate cele 19 liste de produse nu mai sunt disponibile pe site-ul nostru din UE”. Temu a adăugat că “siguranța produselor este o preocupare primordială pentru noi și am consolidat monitorizarea acestui grup de produse și a cerințelor asociate acestuia”.

Christel Delberghe, director general al EuroCommerce, un grup de lobby pentru comerțul cu amănuntul, a declarat: “Ne dorim condiții de concurență echitabile la nivelul UE în comerțul cu amănuntul online pentru toți actorii care vizează consumatorii din UE, indiferent de locul în care sunt stabiliți”.

Ea a afirmat că legislația existentă este suficientă, dar că este nevoie de “o strategie de aplicare transfrontalieră eficace și eficientă”.

Creșterea Temu nu depinde de articolele ieftine a spus compania care a adăugat că “suntem deschiși și susținem orice ajustări ale politicilor făcute de legiuitori care se aliniază intereselor consumatorilor”, atât timp cât aceste politici sunt echitabile.

AliExpress a declarat că “colaborează cu legiuitorii” pentru “a se asigura că am fost, suntem și vom fi în permanență într-o poziție conformă pe piața UE”. De asemenea, Shein a declarat că “sprijină pe deplin” eforturile de reformare a taxelor vamale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .