Lovitură pentru regele fierului vechi din Transnistria. UE spune de ce a curmat afacerea

În prezent, fierul vechi nu poate fi importat în Republica Moldova. Țara noastră a fost inclusă în lista neagră de UE și a suspendat livrările de fier vechi. În acest sens, autoritățile separatiste din stânga Nistrului ar putea rămâne fără una din sursele importante de valută la buget, dacă nu obțin autorizația de mediu eliberată de Chișinău Uzinei Metalurgice de la Rîbnița și dacă nu vor permite autorităților din Republica Moldova să inspecteze compania.

Într-un răspuns oferit pentru Ziarul de Gardă de către Serviciul de relații cu presa al Comisiei Europene, se explică faptul că Regulamentul privind exporturile de deșeuri nepericuloase în vederea valorificării către țări non-OCDE este actualizat periodic. „nu a reflectat în mod corespunzător legislația în vigoare din Republica Moldova cu privire la deșeurile clasificate la codul B1010”, după cum se arată în răspunsul Comisiei Europene.

Astfel, Direcția Generală Comerț a Comisiei Europene anunță că „și-a exprimat disponibilitatea față de R. Moldova să ia în considerare corectarea Regulamentului pentru a reflecta cu exactitate situația. În prezent, este în desfășurare un proces de corectare a Regulamentului pentru a rectifica neconcordanțele aduse în atenția Comisiei Europene”.

Iuliana Cantaragiu, ministra Mediului susține că principala problemă este respectarea prevederilor ecologice de către Uzina de la Rîbnița.

Ministra a precizat că anterior Uzina de la Rîbnița importa fără respectarea condițiilor de mediu. „De aceea, noi le-am comunicat că trebuie să obțină autorizație dacă vor să activeze. Ei au depus actele. Vom vedea dacă se va permite accesul inspectoratului la uzină, dacă nu atunci se suspendă procesul de acordare a autorizației”.

Guvernul de la Chișinău s-a adresat cu o solicitare în adresa UE pentru a permite importul de fier vechi în Republica Moldova, în condițiile în care țara noastră se află în lista neagră a statelor în care a fost suspendat importul de fier vechi.

În data de 26 ianuarie, după ședința Guvernului, premierul Natalia Gavrilița a declarat că: „am acționat conform interesului național, care prevede protejarea pieței Republicii Moldova și crearea de oportunități în dreapta Nistrului”, după ce a fost întrebată de reluarea importului de fier vechi în Republica Moldova.

În prezent, Uzina Metalurgică este în impas. Din luna noiembrie, Uniunea Europeană nu mai exportă deșeuri de metale la Uzina din Râbnița, ceea ce ar putea duce la falimentul ei în scurt timp. Uzina importă de pe piața UE circa 70% din cantitatea necesară. În luna septembrie, din România – stat UE, uzina a adus 42 de mii de tone, iar în octombrie – 44 de mii de tone de fier uzat, cantități ce îi permit în prezent să funcționeze.

#Rîbnița #fier vechi #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.