Lovitură pentru regele fierului vechi din Transnistria. UE spune de ce a curmat afacerea

În prezent, fierul vechi nu poate fi importat în Republica Moldova. Țara noastră a fost inclusă în lista neagră de UE și a suspendat livrările de fier vechi. În acest sens, autoritățile separatiste din stânga Nistrului ar putea rămâne fără una din sursele importante de valută la buget, dacă nu obțin autorizația de mediu eliberată de Chișinău Uzinei Metalurgice de la Rîbnița și dacă nu vor permite autorităților din Republica Moldova să inspecteze compania.

Într-un răspuns oferit pentru Ziarul de Gardă de către Serviciul de relații cu presa al Comisiei Europene, se explică faptul că Regulamentul privind exporturile de deșeuri nepericuloase în vederea valorificării către țări non-OCDE este actualizat periodic. „nu a reflectat în mod corespunzător legislația în vigoare din Republica Moldova cu privire la deșeurile clasificate la codul B1010”, după cum se arată în răspunsul Comisiei Europene.

Astfel, Direcția Generală Comerț a Comisiei Europene anunță că „și-a exprimat disponibilitatea față de R. Moldova să ia în considerare corectarea Regulamentului pentru a reflecta cu exactitate situația. În prezent, este în desfășurare un proces de corectare a Regulamentului pentru a rectifica neconcordanțele aduse în atenția Comisiei Europene”.

Iuliana Cantaragiu, ministra Mediului susține că principala problemă este respectarea prevederilor ecologice de către Uzina de la Rîbnița.

Ministra a precizat că anterior Uzina de la Rîbnița importa fără respectarea condițiilor de mediu. „De aceea, noi le-am comunicat că trebuie să obțină autorizație dacă vor să activeze. Ei au depus actele. Vom vedea dacă se va permite accesul inspectoratului la uzină, dacă nu atunci se suspendă procesul de acordare a autorizației”.

Guvernul de la Chișinău s-a adresat cu o solicitare în adresa UE pentru a permite importul de fier vechi în Republica Moldova, în condițiile în care țara noastră se află în lista neagră a statelor în care a fost suspendat importul de fier vechi.

În data de 26 ianuarie, după ședința Guvernului, premierul Natalia Gavrilița a declarat că: „am acționat conform interesului național, care prevede protejarea pieței Republicii Moldova și crearea de oportunități în dreapta Nistrului”, după ce a fost întrebată de reluarea importului de fier vechi în Republica Moldova.

În prezent, Uzina Metalurgică este în impas. Din luna noiembrie, Uniunea Europeană nu mai exportă deșeuri de metale la Uzina din Râbnița, ceea ce ar putea duce la falimentul ei în scurt timp. Uzina importă de pe piața UE circa 70% din cantitatea necesară. În luna septembrie, din România – stat UE, uzina a adus 42 de mii de tone, iar în octombrie – 44 de mii de tone de fier uzat, cantități ce îi permit în prezent să funcționeze.

#Rîbnița #fier vechi #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament