Mai sunt oamenii atraşi de bunurile de lux? Întreaga industrie înregistrează scăderi pe marile burse europene

Companiile din industria luxului au înregistrat astăzi scăderi pe bursă din cauza vânzărilor slabe datorate reticienţei consumatorilor, pe măsură ce preţurile au continuat să crească, scrie FT.

Grupul LVMH, cea mai mare companie din industrie, a pierdut astăzi aproximativ 5% din capitalizarea bursieră de peste 330 de miliarde de euro.

Investitorii se tem de scăderea cererii din partea consumatorilor chinezi şi prevăd un viitor sumbru pentru o industrie care a avut ani de zile creşteri record.

Hermes şi Brunello Cucinelli au scăzut 2,2%, în timp ce Kering, deţinătorul Gucci, a pierdut 3,7% din valoare, iar acţiunile Richemont, compania din spatele Cartier, s-au tranzacţionat în minus cu 2,3%.

„Presiunea competiţiei va slăbi în a doua parte a anului, ceea ce ar trebui să aducă creşteri mai mari”, a declarat Jean-Jacques Guiony, CFO-ul LVMH.

Veniturile LVMH au crescut cu doar 1% în al doilea trimestru al acestui an, până la 20,98 de miliarde de euro. Analiştii prognozau o creştere de 3% a veniturilor.

Vânzările în Asia, cu excepţia Japoniei, au scăzut cu 14% în al doilea trimestru, înrăutăţind temerile privind cererea de bunuri de lux în a doua cea mai mare economie a lumii.

LVMH este văzută drept lider în piaţa de bunuri de lux, grupul deţinând peste 75 de branduri în portofoliu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.