Mai sunt oamenii atraşi de bunurile de lux? Întreaga industrie înregistrează scăderi pe marile burse europene

Companiile din industria luxului au înregistrat astăzi scăderi pe bursă din cauza vânzărilor slabe datorate reticienţei consumatorilor, pe măsură ce preţurile au continuat să crească, scrie FT.

Grupul LVMH, cea mai mare companie din industrie, a pierdut astăzi aproximativ 5% din capitalizarea bursieră de peste 330 de miliarde de euro.

Investitorii se tem de scăderea cererii din partea consumatorilor chinezi şi prevăd un viitor sumbru pentru o industrie care a avut ani de zile creşteri record.

Hermes şi Brunello Cucinelli au scăzut 2,2%, în timp ce Kering, deţinătorul Gucci, a pierdut 3,7% din valoare, iar acţiunile Richemont, compania din spatele Cartier, s-au tranzacţionat în minus cu 2,3%.

„Presiunea competiţiei va slăbi în a doua parte a anului, ceea ce ar trebui să aducă creşteri mai mari”, a declarat Jean-Jacques Guiony, CFO-ul LVMH.

Veniturile LVMH au crescut cu doar 1% în al doilea trimestru al acestui an, până la 20,98 de miliarde de euro. Analiştii prognozau o creştere de 3% a veniturilor.

Vânzările în Asia, cu excepţia Japoniei, au scăzut cu 14% în al doilea trimestru, înrăutăţind temerile privind cererea de bunuri de lux în a doua cea mai mare economie a lumii.

LVMH este văzută drept lider în piaţa de bunuri de lux, grupul deţinând peste 75 de branduri în portofoliu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.