Mai sunt oamenii atraşi de bunurile de lux? Întreaga industrie înregistrează scăderi pe marile burse europene

Companiile din industria luxului au înregistrat astăzi scăderi pe bursă din cauza vânzărilor slabe datorate reticienţei consumatorilor, pe măsură ce preţurile au continuat să crească, scrie FT.

Grupul LVMH, cea mai mare companie din industrie, a pierdut astăzi aproximativ 5% din capitalizarea bursieră de peste 330 de miliarde de euro.

Investitorii se tem de scăderea cererii din partea consumatorilor chinezi şi prevăd un viitor sumbru pentru o industrie care a avut ani de zile creşteri record.

Hermes şi Brunello Cucinelli au scăzut 2,2%, în timp ce Kering, deţinătorul Gucci, a pierdut 3,7% din valoare, iar acţiunile Richemont, compania din spatele Cartier, s-au tranzacţionat în minus cu 2,3%.

„Presiunea competiţiei va slăbi în a doua parte a anului, ceea ce ar trebui să aducă creşteri mai mari”, a declarat Jean-Jacques Guiony, CFO-ul LVMH.

Veniturile LVMH au crescut cu doar 1% în al doilea trimestru al acestui an, până la 20,98 de miliarde de euro. Analiştii prognozau o creştere de 3% a veniturilor.

Vânzările în Asia, cu excepţia Japoniei, au scăzut cu 14% în al doilea trimestru, înrăutăţind temerile privind cererea de bunuri de lux în a doua cea mai mare economie a lumii.

LVMH este văzută drept lider în piaţa de bunuri de lux, grupul deţinând peste 75 de branduri în portofoliu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.