Mai sunt oamenii atraşi de bunurile de lux? Întreaga industrie înregistrează scăderi pe marile burse europene

Companiile din industria luxului au înregistrat astăzi scăderi pe bursă din cauza vânzărilor slabe datorate reticienţei consumatorilor, pe măsură ce preţurile au continuat să crească, scrie FT.

Grupul LVMH, cea mai mare companie din industrie, a pierdut astăzi aproximativ 5% din capitalizarea bursieră de peste 330 de miliarde de euro.

Investitorii se tem de scăderea cererii din partea consumatorilor chinezi şi prevăd un viitor sumbru pentru o industrie care a avut ani de zile creşteri record.

Hermes şi Brunello Cucinelli au scăzut 2,2%, în timp ce Kering, deţinătorul Gucci, a pierdut 3,7% din valoare, iar acţiunile Richemont, compania din spatele Cartier, s-au tranzacţionat în minus cu 2,3%.

„Presiunea competiţiei va slăbi în a doua parte a anului, ceea ce ar trebui să aducă creşteri mai mari”, a declarat Jean-Jacques Guiony, CFO-ul LVMH.

Veniturile LVMH au crescut cu doar 1% în al doilea trimestru al acestui an, până la 20,98 de miliarde de euro. Analiştii prognozau o creştere de 3% a veniturilor.

Vânzările în Asia, cu excepţia Japoniei, au scăzut cu 14% în al doilea trimestru, înrăutăţind temerile privind cererea de bunuri de lux în a doua cea mai mare economie a lumii.

LVMH este văzută drept lider în piaţa de bunuri de lux, grupul deţinând peste 75 de branduri în portofoliu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.