Mai sunt oamenii atraşi de bunurile de lux? Întreaga industrie înregistrează scăderi pe marile burse europene

Companiile din industria luxului au înregistrat astăzi scăderi pe bursă din cauza vânzărilor slabe datorate reticienţei consumatorilor, pe măsură ce preţurile au continuat să crească, scrie FT.

Grupul LVMH, cea mai mare companie din industrie, a pierdut astăzi aproximativ 5% din capitalizarea bursieră de peste 330 de miliarde de euro.

Investitorii se tem de scăderea cererii din partea consumatorilor chinezi şi prevăd un viitor sumbru pentru o industrie care a avut ani de zile creşteri record.

Hermes şi Brunello Cucinelli au scăzut 2,2%, în timp ce Kering, deţinătorul Gucci, a pierdut 3,7% din valoare, iar acţiunile Richemont, compania din spatele Cartier, s-au tranzacţionat în minus cu 2,3%.

„Presiunea competiţiei va slăbi în a doua parte a anului, ceea ce ar trebui să aducă creşteri mai mari”, a declarat Jean-Jacques Guiony, CFO-ul LVMH.

Veniturile LVMH au crescut cu doar 1% în al doilea trimestru al acestui an, până la 20,98 de miliarde de euro. Analiştii prognozau o creştere de 3% a veniturilor.

Vânzările în Asia, cu excepţia Japoniei, au scăzut cu 14% în al doilea trimestru, înrăutăţind temerile privind cererea de bunuri de lux în a doua cea mai mare economie a lumii.

LVMH este văzută drept lider în piaţa de bunuri de lux, grupul deţinând peste 75 de branduri în portofoliu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.