Maib lansează proiectul de redesign al aplicației mobile maibank

Echipa maib este încântată să anunțe despre demararea unui proiect grandios de redesign al aplicației de mobile banking pentru clienții persoane fizice – maibank. Proiectul va contribui semnificativ la îmbunătățirea experienței de utilizare a aplicației (User Experience, prescurtat – UX) și la creșterea acesteia la nivelul următor.

În acest proiect de anvergură banca se angajează împreună cu una dintre companiile internaționale cu renume și experiență de succes în elaborarea de interfețe web și mobile, selectată împreună cu partenerul strategic al maib – Mastercard.

„Demararea acestui proiect reprezintă o etapă mult așteptată de noi. În 2020 și 2021 am investit mult efort pentru a aduce cât mai multe servicii în aplicație, oferind maximum confort de a face banking fără a veni în sucursală. Deși vom continua să integrăm servicii noi în aplicația mobilă, acum ne vom concentra în paralel să creăm și cea mai bună experiență a clienților în online. Regretăm că posibil experiența de până acum nu a fost una ideală și pe măsura așteptărilor, însă sunt sigură că prin acest proiect vom aduce o experiență de mobile banking mult peste așteptările clienților. Mai mult decât atât, clienții sunt cei care vor co-crea alături de noi, un grup de clienți fiind antrenați în procesul de redesign, comunicându-ne ce-și doresc, ce așteptări au și le mulțumesc pentru că împreună avansăm la nivelul următor”, a declarat Aliona Stratan, prim-vicepreședinta maib.

Proiectul va derula pe parcursul a 6 luni, timp în care echipa maib, alături de cei mai buni specialiști în Business Consulting, User Research, User Experience, User Interface Design, dar și alături de clienți ai băncii vor munci cot la cot pentru a crea o versiune complet nouă și considerabil îmbunătățită a aplicației mobile maibank.

Actualmente grupul de lucru analizează cele mai bune practici ale liderilor mondiali din domeniul bancar și Fintech, intervievează utilizatorii aplicației mobile pentru a afla opiniile și posibilele dificultăți cu care se confruntă, toate acestea pentru a oferi o experiență net superioară în comparație cu orice altă soluție locală sau regională, a răspunde și anticipa așteptările clienților.

Grupul de lucru va aprecia feedbackul fiecărui client privind experiența de utilizare a aplicației mobile maibank, motiv pentru care îi invită să-și spună părerea și să ofere recomandări completând chestionarul.

Împreună la nivelul următor!

#design #aplicatie #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția