Maib lansează proiectul de redesign al aplicației mobile maibank

Echipa maib este încântată să anunțe despre demararea unui proiect grandios de redesign al aplicației de mobile banking pentru clienții persoane fizice – maibank. Proiectul va contribui semnificativ la îmbunătățirea experienței de utilizare a aplicației (User Experience, prescurtat – UX) și la creșterea acesteia la nivelul următor.

În acest proiect de anvergură banca se angajează împreună cu una dintre companiile internaționale cu renume și experiență de succes în elaborarea de interfețe web și mobile, selectată împreună cu partenerul strategic al maib – Mastercard.

„Demararea acestui proiect reprezintă o etapă mult așteptată de noi. În 2020 și 2021 am investit mult efort pentru a aduce cât mai multe servicii în aplicație, oferind maximum confort de a face banking fără a veni în sucursală. Deși vom continua să integrăm servicii noi în aplicația mobilă, acum ne vom concentra în paralel să creăm și cea mai bună experiență a clienților în online. Regretăm că posibil experiența de până acum nu a fost una ideală și pe măsura așteptărilor, însă sunt sigură că prin acest proiect vom aduce o experiență de mobile banking mult peste așteptările clienților. Mai mult decât atât, clienții sunt cei care vor co-crea alături de noi, un grup de clienți fiind antrenați în procesul de redesign, comunicându-ne ce-și doresc, ce așteptări au și le mulțumesc pentru că împreună avansăm la nivelul următor”, a declarat Aliona Stratan, prim-vicepreședinta maib.

Proiectul va derula pe parcursul a 6 luni, timp în care echipa maib, alături de cei mai buni specialiști în Business Consulting, User Research, User Experience, User Interface Design, dar și alături de clienți ai băncii vor munci cot la cot pentru a crea o versiune complet nouă și considerabil îmbunătățită a aplicației mobile maibank.

Actualmente grupul de lucru analizează cele mai bune practici ale liderilor mondiali din domeniul bancar și Fintech, intervievează utilizatorii aplicației mobile pentru a afla opiniile și posibilele dificultăți cu care se confruntă, toate acestea pentru a oferi o experiență net superioară în comparație cu orice altă soluție locală sau regională, a răspunde și anticipa așteptările clienților.

Grupul de lucru va aprecia feedbackul fiecărui client privind experiența de utilizare a aplicației mobile maibank, motiv pentru care îi invită să-și spună părerea și să ofere recomandări completând chestionarul.

Împreună la nivelul următor!

#design #aplicatie #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.