Petrolul și războiul cu Iranul au aprins fitilul! Investitorii fug de obligațiuni, iar dobânzile explodează

Piețele financiare globale sunt zguduite de o vânzare masivă de obligațiuni guvernamentale, pe fondul creșterii prețurilor la petrol, al îngrijorărilor privind inflația și al tensiunilor geopolitice generate de conflictul dintre SUA și Iran. Investitorii se tem că băncile centrale vor fi nevoite să majoreze din nou dobânzile, ceea ce împinge costurile de împrumut la niveluri record în mai multe economii importante.

Valul de vânzări s-a accentuat spre sfârșitul săptămânii, după scumpirea petrolului Brent și publicarea unor noi date privind inflația în SUA. În Statele Unite, randamentul obligațiunilor de stat pe doi ani a urcat la 4,07%, cel mai ridicat nivel din martie 2025, în timp ce randamentul obligațiunilor pe zece ani a crescut la 4,55%, atingând un nou maxim anual.

Tendința se extinde și în alte economii. În Japonia, randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a urcat pentru prima dată la 4%, un nivel considerat istoric pentru o economie obișnuită cu dobânzi apropiate de zero. Totodată, obligațiunile japoneze pe 20 de ani au ajuns la cele mai ridicate randamente din 1996, iar cele pe 40 de ani au atins maxime istorice.

Nici Europa nu a fost ocolită de turbulențe. În Marea Britanie, instabilitatea politică a amplificat presiunile, iar randamentul obligațiunilor guvernamentale pe zece ani a urcat la 5,17%, cel mai înalt nivel din 2008. Piețele estimează acum cel puțin două majorări ale dobânzilor până la sfârșitul anului, după ce cu doar câteva luni în urmă investitorii mizau pe reduceri ale acestora.

Experții avertizează că menținerea unui petrol scump ar putea alimenta și mai mult inflația globală și ar împinge băncile centrale către măsuri mai dure. „Creșterea randamentelor obligațiunilor la nivel global este îngrijorătoare”, a declarat Prashant Newnaha, strateg principal al TD Securities.

În SUA, piețele estimează deja o probabilitate de aproape două treimi ca Rezerva Federală să majoreze din nou dobânda de referință în luna decembrie, ceea ce ar putea afecta atât piețele financiare, cât și costurile de creditare pentru populație și companii. Tensiunile vin într-un moment sensibil, în care investitorii se tem că scumpirea banilor ar putea șterge câștigurile recente de pe piețele bursiere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oblilgatiuni #dolari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.