Marea Britanie bate cu pumnul în masă şi sancţionează companii acuzate că furnizează armament Rusiei

Guvernul Marii Britanii a anunţat, marţi, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Turcia, Emiratele Arabe Unite, Slovacia, Elveţia, Iran şi Belarus, acuzate că oferă armament Rusiei pentru războiul din Ucraina.

Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a anunţat sancţiuni împotriva a 22 de persoane şi companii din Turcia, Dubai (Emiratele Arabe Unite), Slovacia şi Elveţia „care susţin războiul ilegal din Ucraina”. În plus, au fost sancţionate trei companii ruse care importă piese electronice pentru echipamente militare.

„Acţiunile de astăzi vor afecta sistemele militare ale Rusiei prin oprirea accesului lui Vladimir Putin la echipamente din străinătate”, anunţă Ministerul de Externe de la Londra, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi citat de agenţia MEDIAFAX.

„De asemenea, aplicăm măsuri suplimentare pentru a contracara asistenţa Iranului şi Belarusului pentru armata rusă. Marea Britanie a impus anterior sancţiuni împotriva Belarusului din cauza continuării înlesnirii în mod activ a invaziei militare ruse în Ucraina; a fost denunţat rolul destabilizator al Iranului asupra securităţii mondiale, inclusiv prin sancţiuni împotriva furnizării de drone iraniene folosite de Rusia împotriva civililor ucraineni”, subliniază Ministerul britanic de Externe. Noile sancţiuni vizează industria iraniană de drone militare şi entităţi belaruse din industria militară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Londra #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.