Marea Britanie bate cu pumnul în masă şi sancţionează companii acuzate că furnizează armament Rusiei

Guvernul Marii Britanii a anunţat, marţi, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Turcia, Emiratele Arabe Unite, Slovacia, Elveţia, Iran şi Belarus, acuzate că oferă armament Rusiei pentru războiul din Ucraina.

Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a anunţat sancţiuni împotriva a 22 de persoane şi companii din Turcia, Dubai (Emiratele Arabe Unite), Slovacia şi Elveţia „care susţin războiul ilegal din Ucraina”. În plus, au fost sancţionate trei companii ruse care importă piese electronice pentru echipamente militare.

„Acţiunile de astăzi vor afecta sistemele militare ale Rusiei prin oprirea accesului lui Vladimir Putin la echipamente din străinătate”, anunţă Ministerul de Externe de la Londra, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi citat de agenţia MEDIAFAX.

„De asemenea, aplicăm măsuri suplimentare pentru a contracara asistenţa Iranului şi Belarusului pentru armata rusă. Marea Britanie a impus anterior sancţiuni împotriva Belarusului din cauza continuării înlesnirii în mod activ a invaziei militare ruse în Ucraina; a fost denunţat rolul destabilizator al Iranului asupra securităţii mondiale, inclusiv prin sancţiuni împotriva furnizării de drone iraniene folosite de Rusia împotriva civililor ucraineni”, subliniază Ministerul britanic de Externe. Noile sancţiuni vizează industria iraniană de drone militare şi entităţi belaruse din industria militară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Londra #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.