Marea Britanie bate cu pumnul în masă şi sancţionează companii acuzate că furnizează armament Rusiei

Guvernul Marii Britanii a anunţat, marţi, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Turcia, Emiratele Arabe Unite, Slovacia, Elveţia, Iran şi Belarus, acuzate că oferă armament Rusiei pentru războiul din Ucraina.

Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a anunţat sancţiuni împotriva a 22 de persoane şi companii din Turcia, Dubai (Emiratele Arabe Unite), Slovacia şi Elveţia „care susţin războiul ilegal din Ucraina”. În plus, au fost sancţionate trei companii ruse care importă piese electronice pentru echipamente militare.

„Acţiunile de astăzi vor afecta sistemele militare ale Rusiei prin oprirea accesului lui Vladimir Putin la echipamente din străinătate”, anunţă Ministerul de Externe de la Londra, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi citat de agenţia MEDIAFAX.

„De asemenea, aplicăm măsuri suplimentare pentru a contracara asistenţa Iranului şi Belarusului pentru armata rusă. Marea Britanie a impus anterior sancţiuni împotriva Belarusului din cauza continuării înlesnirii în mod activ a invaziei militare ruse în Ucraina; a fost denunţat rolul destabilizator al Iranului asupra securităţii mondiale, inclusiv prin sancţiuni împotriva furnizării de drone iraniene folosite de Rusia împotriva civililor ucraineni”, subliniază Ministerul britanic de Externe. Noile sancţiuni vizează industria iraniană de drone militare şi entităţi belaruse din industria militară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Londra #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.