Marea Britanie bate cu pumnul în masă şi sancţionează companii acuzate că furnizează armament Rusiei

Guvernul Marii Britanii a anunţat, marţi, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Turcia, Emiratele Arabe Unite, Slovacia, Elveţia, Iran şi Belarus, acuzate că oferă armament Rusiei pentru războiul din Ucraina.

Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a anunţat sancţiuni împotriva a 22 de persoane şi companii din Turcia, Dubai (Emiratele Arabe Unite), Slovacia şi Elveţia „care susţin războiul ilegal din Ucraina”. În plus, au fost sancţionate trei companii ruse care importă piese electronice pentru echipamente militare.

„Acţiunile de astăzi vor afecta sistemele militare ale Rusiei prin oprirea accesului lui Vladimir Putin la echipamente din străinătate”, anunţă Ministerul de Externe de la Londra, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi citat de agenţia MEDIAFAX.

„De asemenea, aplicăm măsuri suplimentare pentru a contracara asistenţa Iranului şi Belarusului pentru armata rusă. Marea Britanie a impus anterior sancţiuni împotriva Belarusului din cauza continuării înlesnirii în mod activ a invaziei militare ruse în Ucraina; a fost denunţat rolul destabilizator al Iranului asupra securităţii mondiale, inclusiv prin sancţiuni împotriva furnizării de drone iraniene folosite de Rusia împotriva civililor ucraineni”, subliniază Ministerul britanic de Externe. Noile sancţiuni vizează industria iraniană de drone militare şi entităţi belaruse din industria militară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Londra #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.