Marea retragere continuă! 60% dintre companiile occidentale au rupt legăturile cu economia lui Putin

În cei trei ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, 62% dintre companiile occidentale considerate din „țări neprietenoase” au ieșit de pe piața Federației Ruse, potrivit unui studiu realizat de firma de audit și consultanță Kept, citat de publicația RBK.

Analiza a inclus peste 300 de companii internaționale cu active semnificative în Rusia și o cifră de afaceri anuală de cel puțin 1 miliard de ruble. Până la sfârșitul anului 2024, 183 de companii își finalizaseră retragerea.

Cei mai mulți investitori au vândut activele unor companii rusești (103 cazuri) sau conducerii locale (40 cazuri). În alte situații, firmele străine au ieșit din parteneriate locale (17 cazuri) sau și-au închis complet activitatea (14 cazuri). Doar în 9 cazuri activele au fost preluate de cumpărători străini.

Finlanda, Suedia, Norvegia și Islanda au luat cele mai radicale decizii. Toate cele 20 de companii finlandeze din eșantion s-au retras complet din Rusia, urmate de 13 din cele 15 companii suedeze (două retrageri fiind în curs). Norvegia și Islanda au avut o rată de retragere de 100%, în timp ce Danemarca a încheiat 74% dintre ieșiri.

În rândul marilor economii occidentale, SUA, Germania, Franța și Marea Britanie au înregistrat rate de retragere între 59% și 67%, iar Canada, Australia și Noua Zeelandă – 100%.

Cele mai reduse niveluri de ieșire s-au înregistrat în Austria (50%), Elveția (38%), Italia (22%) și Belgia.

Pentru 96 de companii internaționale, adică aproximativ o treime din totalul analizat, nu există semne de retragere. Acestea continuă să funcționeze în regim normal. Alte 19 companii sunt în proces de retragere, iar 7 active străine au fost naționalizate de autoritățile ruse. Printre acestea se numără:

Fosta societate mixtă AB InBev (SUA-Belgia) – Efes (Turcia) din industria berii
Operațiunile din Rusia ale producătorului de electrocasnice Ariston (Italia)
Activele agricole ale companiei AgroTerra, controlată de fondul american NCH Capital
Tendință în creștere și viitor incert
Potrivit calculelor Kept, ponderea companiilor care au ieșit efectiv de pe piața rusă a crescut de la 55% în 2023 la 62% în 2024, în timp ce numărul celor care au luat decizia de a pleca a urcat de la 64% la 68,5%.

Aproximativ 6% dintre companii sunt în proces de vânzare. „Evoluția acestor tranzacții va depinde în mare măsură de situația geopolitică și de regimul sancțiunilor și contrasancțiunilor”, subliniază autorii raportului.

Fenomenul reflectă o reconfigurare profundă a prezenței occidentale în Rusia și marchează cea mai amplă retragere economică din ultimele decenii pe fondul unui conflict geopolitic de proporții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ecconomie #occident #companii #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primarul orașului Strășeni, Valentina Casian, susține că majorarea impozitelor pentru imobilele neîngrijite sau abandonate nu reprezintă o decizie arbitrară a autorităților locale, ci aplicarea prevederilor legale existente.

Potrivit edilului, măsura are la bază articolul 280 din Codul Fiscal, care permite majorarea taxelor cu până la 300% pentru bunurile imobile și terenurile nelucrate.

„Consiliul municipal nu a aprobat nimic nou, ci doar pune în aplicare prevederile Codului fiscal”, a declarat Valentina Casian.

Primarul a explicat că regulamentul vine în contextul existenței mai multor imobile abandonate în oraș, care pot reprezenta un risc pentru siguranța publică, inclusiv prin favorizarea infracțiunilor sau a altor ilegalități.

În acest sens, urmează să fie creată o comisie specială care va identifica și evalua aceste imobile. Ulterior, pentru fiecare caz în parte va fi stabilit gradul de uzură, iar nivelul impozitului va fi determinat în funcție de starea concretă a bunului.

Un regulament aprobat de Consiliul municipal Strășeni pe 26 martie 2026 a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor, după ce prevede majorarea impozitului pe bunurile imobile cu până la 300% pentru proprietățile considerate „neîngrijite”. Documentul stabilește criterii clare de identificare a clădirilor și terenurilor degradate, inclusiv a terenurilor agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Conform prevederilor, o comisie specială va efectua controale în teren, va evalua starea imobilelor și va notifica proprietarii, oferindu-le un termen pentru remedierea situației, în caz contrar urmând a fi aplicate majorări semnificative de taxe.

Reglementările din Codul fiscal oferă consiliilor locale dreptul de a majora impozitul până la 300% pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan și terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor neîngrijite se adoptă prin decizia autorității reprezentative și deliberative a administrației publice locale.