Mega tranzacție! Fostul premier Sturza i-a cedat lui Voronin, pentru bani mărunți, pachetul de control de la Fincombank

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că i-a cedat lui Oleg Voronin (fiul fostului președinte Vladimir Voronin n.a) pachetul de control, 51% de la Ficombanak.

„Situația de atunci era că banca trebuia dezvoltată și valorificată. Și literalmente șase luni mai târziu, când Vladimir Nicolaevici (Voronin) a devenit președinte, Oleg avea bani, mulți bani. Deși înainte de asta avea datorii” , a notat Sturza în emisiunea „Novaia Nedelea cu Anatolie Golya”.

Fostul premieri a spus că a ieșit din acționariatul băncii pentru a salva instituția financiară.

„Mi-am dat seama că Oleg Voronin a fost tentat de alte lucruri decât relațiile de afaceri. Cu timpul, a devenit o pradă ușoară pentru Vladimir Plahotniuc. A călătorit la Paris în vacanță la cele mai bune hoteluri din Europa, și-a cumpărat mașini. De ce să lucrezi dacă Plahotniuc lucrează pentru tine”, a punctat Sturza.

Ulterior, din cauza deciziilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Oleg Voronin și-a pierdut pachetul de control al băncii. Întrebat despre decizia BNM, fostul premier a spus că în general deciziile BNM sunt „controversate”.

„În general, cred că BNM lucrează mai mult împotriva țării decât pentru țară. Alte bănci acționează diferit, devalorizează în mod rezonabil moneda, stimulează exporturile… Ce au cetățenii din faptul că Moldova are cea mai puternică monedă din lume , întărit anul trecut în raport cu dolarul și euro?!” – se întrebă Sturza.

El crede că conducerea BNM nu vrea să comunice cu președintele și guvernul.

„BNM a interzis practic băncilor comerciale să dezvolte și să atragă investitori străini. Unde sunt banii care au fost furați de la bănci? La urma urmei, structurile BNM ar trebui să se ocupe de returnarea acestor bani. Cât din banii furați au fost returnați?! Zero! În interesele cui lucrează BNM? Al meu, ca antreprenor, – nu! Nu există bănci comerciale! Nu există guverne!”, a precizat fostul premier.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sturza #Voronin #tranzactie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.