Mega tranzacție! Fostul premier Sturza i-a cedat lui Voronin, pentru bani mărunți, pachetul de control de la Fincombank

14 Dec. 2023, 12:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
14 Dec. 2023, 12:23 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că i-a cedat lui Oleg Voronin (fiul fostului președinte Vladimir Voronin n.a) pachetul de control, 51% de la Ficombanak.

„Situația de atunci era că banca trebuia dezvoltată și valorificată. Și literalmente șase luni mai târziu, când Vladimir Nicolaevici (Voronin) a devenit președinte, Oleg avea bani, mulți bani. Deși înainte de asta avea datorii” , a notat Sturza în emisiunea „Novaia Nedelea cu Anatolie Golya”.

Fostul premieri a spus că a ieșit din acționariatul băncii pentru a salva instituția financiară.

„Mi-am dat seama că Oleg Voronin a fost tentat de alte lucruri decât relațiile de afaceri. Cu timpul, a devenit o pradă ușoară pentru Vladimir Plahotniuc. A călătorit la Paris în vacanță la cele mai bune hoteluri din Europa, și-a cumpărat mașini. De ce să lucrezi dacă Plahotniuc lucrează pentru tine”, a punctat Sturza.

Ulterior, din cauza deciziilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Oleg Voronin și-a pierdut pachetul de control al băncii. Întrebat despre decizia BNM, fostul premier a spus că în general deciziile BNM sunt „controversate”.

„În general, cred că BNM lucrează mai mult împotriva țării decât pentru țară. Alte bănci acționează diferit, devalorizează în mod rezonabil moneda, stimulează exporturile… Ce au cetățenii din faptul că Moldova are cea mai puternică monedă din lume , întărit anul trecut în raport cu dolarul și euro?!” – se întrebă Sturza.

El crede că conducerea BNM nu vrea să comunice cu președintele și guvernul.

„BNM a interzis practic băncilor comerciale să dezvolte și să atragă investitori străini. Unde sunt banii care au fost furați de la bănci? La urma urmei, structurile BNM ar trebui să se ocupe de returnarea acestor bani. Cât din banii furați au fost returnați?! Zero! În interesele cui lucrează BNM? Al meu, ca antreprenor, – nu! Nu există bănci comerciale! Nu există guverne!”, a precizat fostul premier.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!