Mega tranzacție! Fostul premier Sturza i-a cedat lui Voronin, pentru bani mărunți, pachetul de control de la Fincombank

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că i-a cedat lui Oleg Voronin (fiul fostului președinte Vladimir Voronin n.a) pachetul de control, 51% de la Ficombanak.

„Situația de atunci era că banca trebuia dezvoltată și valorificată. Și literalmente șase luni mai târziu, când Vladimir Nicolaevici (Voronin) a devenit președinte, Oleg avea bani, mulți bani. Deși înainte de asta avea datorii” , a notat Sturza în emisiunea „Novaia Nedelea cu Anatolie Golya”.

Fostul premieri a spus că a ieșit din acționariatul băncii pentru a salva instituția financiară.

„Mi-am dat seama că Oleg Voronin a fost tentat de alte lucruri decât relațiile de afaceri. Cu timpul, a devenit o pradă ușoară pentru Vladimir Plahotniuc. A călătorit la Paris în vacanță la cele mai bune hoteluri din Europa, și-a cumpărat mașini. De ce să lucrezi dacă Plahotniuc lucrează pentru tine”, a punctat Sturza.

Ulterior, din cauza deciziilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Oleg Voronin și-a pierdut pachetul de control al băncii. Întrebat despre decizia BNM, fostul premier a spus că în general deciziile BNM sunt „controversate”.

„În general, cred că BNM lucrează mai mult împotriva țării decât pentru țară. Alte bănci acționează diferit, devalorizează în mod rezonabil moneda, stimulează exporturile… Ce au cetățenii din faptul că Moldova are cea mai puternică monedă din lume , întărit anul trecut în raport cu dolarul și euro?!” – se întrebă Sturza.

El crede că conducerea BNM nu vrea să comunice cu președintele și guvernul.

„BNM a interzis practic băncilor comerciale să dezvolte și să atragă investitori străini. Unde sunt banii care au fost furați de la bănci? La urma urmei, structurile BNM ar trebui să se ocupe de returnarea acestor bani. Cât din banii furați au fost returnați?! Zero! În interesele cui lucrează BNM? Al meu, ca antreprenor, – nu! Nu există bănci comerciale! Nu există guverne!”, a precizat fostul premier.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sturza #Voronin #tranzactie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.