Melinda Gates părăseşte fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ

14 Mai 2024, 10:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
14 Mai 2024, 10:40 // Bani și Afaceri //  bani.md

Melinda Gates părăseşte fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ: „Este timpul să privesc spre următorul capitol al filantropiei mele”.

Melinda French Gates, fosta soţie a lui Bill Gates, se retrage din funcţia de vicepreşedinte al Fundaţiei Bill şi Melinda Gates, fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ.

Într-o notă, Melinda Gates explică faptul că „nu a luat această decizia cu uşurinţă, dar are încredere deplină în directorul general Mark Suzman”.

„A sosit momentul să privesc cu nerăbdare la următorul capitol al filantropiei mele”, a adăugat Melinda Gates.

Anunţul vine la trei ani după ce soţii Gates au divorţat.

Melinda Gates a declarat că va avea „12,5 miliarde de dolari în plus” pentru a se angaja în munca sa „în numele femeilor şi al familiilor”, ca urmare a demisiei sale şi a acordului de divorţ al soţilor Gates.

Bill Gates, într-o declaraţie separată, a declarat: „Îmi pare rău că Melinda pleacă, dar sunt sigur că va avea un impact uriaş în activitatea ei filantropică viitoare”.

Activitatea Fundaţiei Gates s-a axat pe iniţiativele de combatere a sărăciei şi de sănătate la nivel mondial, inclusiv pe eforturile de combatere a malariei în Africa şi pe investiţii extinse în subcontinentul indian şi în Asia de Sud.

De asemenea, Melinda Gates a alocat sume importante de timp şi bani pentru iniţiative privind egalitatea de gen în întreaga lume. În 2015, a fondat Pivotal Ventures, o entitate separată de Fundaţia Gates, care se concentrează pe eliminarea barierelor în calea accesului şi a oportunităţilor pentru minorităţile şi femeile din SUA, conform CNBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Ian. 2026, 12:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 12:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM