Melinda Gates părăseşte fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ

Melinda Gates părăseşte fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ: „Este timpul să privesc spre următorul capitol al filantropiei mele”.

Melinda French Gates, fosta soţie a lui Bill Gates, se retrage din funcţia de vicepreşedinte al Fundaţiei Bill şi Melinda Gates, fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ.

Într-o notă, Melinda Gates explică faptul că „nu a luat această decizia cu uşurinţă, dar are încredere deplină în directorul general Mark Suzman”.

„A sosit momentul să privesc cu nerăbdare la următorul capitol al filantropiei mele”, a adăugat Melinda Gates.

Anunţul vine la trei ani după ce soţii Gates au divorţat.

Melinda Gates a declarat că va avea „12,5 miliarde de dolari în plus” pentru a se angaja în munca sa „în numele femeilor şi al familiilor”, ca urmare a demisiei sale şi a acordului de divorţ al soţilor Gates.

Bill Gates, într-o declaraţie separată, a declarat: „Îmi pare rău că Melinda pleacă, dar sunt sigur că va avea un impact uriaş în activitatea ei filantropică viitoare”.

Activitatea Fundaţiei Gates s-a axat pe iniţiativele de combatere a sărăciei şi de sănătate la nivel mondial, inclusiv pe eforturile de combatere a malariei în Africa şi pe investiţii extinse în subcontinentul indian şi în Asia de Sud.

De asemenea, Melinda Gates a alocat sume importante de timp şi bani pentru iniţiative privind egalitatea de gen în întreaga lume. În 2015, a fondat Pivotal Ventures, o entitate separată de Fundaţia Gates, care se concentrează pe eliminarea barierelor în calea accesului şi a oportunităţilor pentru minorităţile şi femeile din SUA, conform CNBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#melinda #fundatie #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.