Melinda Gates părăseşte fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ

Melinda Gates părăseşte fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ: „Este timpul să privesc spre următorul capitol al filantropiei mele”.

Melinda French Gates, fosta soţie a lui Bill Gates, se retrage din funcţia de vicepreşedinte al Fundaţiei Bill şi Melinda Gates, fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ.

Într-o notă, Melinda Gates explică faptul că „nu a luat această decizia cu uşurinţă, dar are încredere deplină în directorul general Mark Suzman”.

„A sosit momentul să privesc cu nerăbdare la următorul capitol al filantropiei mele”, a adăugat Melinda Gates.

Anunţul vine la trei ani după ce soţii Gates au divorţat.

Melinda Gates a declarat că va avea „12,5 miliarde de dolari în plus” pentru a se angaja în munca sa „în numele femeilor şi al familiilor”, ca urmare a demisiei sale şi a acordului de divorţ al soţilor Gates.

Bill Gates, într-o declaraţie separată, a declarat: „Îmi pare rău că Melinda pleacă, dar sunt sigur că va avea un impact uriaş în activitatea ei filantropică viitoare”.

Activitatea Fundaţiei Gates s-a axat pe iniţiativele de combatere a sărăciei şi de sănătate la nivel mondial, inclusiv pe eforturile de combatere a malariei în Africa şi pe investiţii extinse în subcontinentul indian şi în Asia de Sud.

De asemenea, Melinda Gates a alocat sume importante de timp şi bani pentru iniţiative privind egalitatea de gen în întreaga lume. În 2015, a fondat Pivotal Ventures, o entitate separată de Fundaţia Gates, care se concentrează pe eliminarea barierelor în calea accesului şi a oportunităţilor pentru minorităţile şi femeile din SUA, conform CNBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#melinda #fundatie #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.