Mercenarii trimiși de Putin în Ucraina, experți în masacre, tortură și jafuri, ca Statul Isamic

Putin schimbă foaia în Ucraina și trimite mercenarii din grupul Wagner, care au făcut prăpăd în Siria și prin Africa, după ce armata rusă a fost decimată, în atacuri de gherilă ale ucrainenilor.

Pe măsură ce forțele ruse regulate se retrag strategic în cazărmi, să se refacă, accentul se mută pe estul Ucrainei, la granița cu Rusia, unde luptă cele mai bine echipate și mai experimentate trupe ale Kievului.

Acolo a trimis Putin mercenarii din grupul Wagner, să ajute milițiile separatiste și forțele ruse, care se chinuie să cucerească măcar granițele republicilor autoproclamate din Donbas.

Ar fi ajuns doar 1.000 de mercenari, cu tot cu comandanți, săptămâna aceasta, nu 16.000, cum anunța propaganda rusă.

De ce are Putin nevoie de ei? A trimis deja 190.000 de militari în Ucraina, din care 10% sunt deja morți și zeci de mii sunt răniți, după o lună. Deci sunt buni și 1.000 de luptători odihniți, echipați și antrenați.

În plus, sunt niște „măcelari”. Putin se bazează pe ei, la fel ca pe cecenii lui Kadîrov, pentru a semăna groaza în rândul apărătorilor, în teritoriile pe care vrea să le ocupe. Și crede că nimeni nu-l va putea trage la răspundere pentru crimele pe care aceștia le vor comite.

În Siria, pe lângă alte abuzuri, oficialii ONU au acuzat grupul Wagner că înșela localnici săraci, cărora le spunea că îi angajează să păzească instalațiile petroliere din Libia, iar când ajungeau acolo erau trimiși direct la luptă, în războiul civil.

Tot în Siria, prima desfășurare semnificativă a grupului Wagner, mercenarii ruși au comis abuzuri la nivelul celor comise de Statul Islamic, inclusiv răpirea, torturarea și executarea lui Hamdi Bouta, un dezertor al armatei siriene.

Există filmări în care patru luptători vorbitori de limbă rusă îl lovesc pe sirian cu un baros, îi taie mâinile și capul cu o lopată și îi dau foc trupului. Alte imagini îi arată pe luptători pozând cu capul tăiat al bărbatului, agățat de un gard.

Au existat informații că ei ar fi încercat să-l asasineze și pe președintele Zelenski. N-au avut succes, iar liderul de la Kiev le-a transmis și un mesaj:

„Aceasta va fi cea mai proastă decizie a vieţii voastre. O viaţă lungă este mai bună decât banii care vă sunt oferiţi pentru una scurtă”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#mercenari #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.