Micii producători și IMM-urile vor fi protejați prin lege de practicile comerciale neloiale

Micii producători și întreprinderile mici și mijlocii vor fi protejați prin lege contra practicilor comerciale neloiale. Cabinetul de miniștri a aprobat, astăzi, proiectul de lege care prevede interzicerea practicilor ce se abat de la buna conduită comercială, sunt contrare modalităților echitabile și sunt impuse unilateral.

Practicile comerciale neloiale apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și pot fi dăunătoare, în principal, întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și întreprinderile mici și mijlocii procesatoare de produse alimentare. Astfel, documentul aprobat vine să faciliteze negocierile dintre furnizorii produselor agricole și alimentare (producători, procesatori) și cumpărătorii (magazinele), care oferă aceste produse consumatorului final. Legea va proteja micii producători de clauze abuzive și va facilita accesul acestora la plasarea producției în rețelele comerciale din toată țara.

În acest sens, potrivit legislației, cumpărătorul nu poate impune producătorului condiția de a livra produsele în toate magazinele pe care le deține, iar un anumit magazin nu are dreptul să interzică producătorului furnizarea acelorași produse către alte rețele/magazine, și invers.

De asemenea, magazinul nu are voie să ceară anularea sau înlocuirea comenzilor de produse agricole și alimentare perisabile într-un termen mai scurt de 30 de zile, iar modificarea în mod unilateral a contractelor de furnizare a produselor agricole și alimentare este interzisă, în cazul în care clauzele vizează volumul furnizării produselor, condițiile de plată și standardele de calitate.

#practici neloiale #producatori agricoli #micii producatori #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.