Miliardarii rusi vând Alfa-Bank pentru a scăpa de sancțiunile economice impuse de Occident

Co-fondatorii „Alpha Group”, Mihail Friedman și Piotr Aven, au finalizat tranzacția de vânzare a părților lor din Alfa-Bank și compania „Alfastrahovanie”. Scopul acestei vânzări a fost eliminarea activelor rusești, în speranța ridicării sancțiunilor europene.

Tranzacția a avut loc anul trecut, ca parte a unui acord încheiat în 2023, potrivit documentelor obținute de Financial Times. Cumpărătorul este Andrei Kosogov, care înainte de război deținea cea mai mică participație în „Alfa”, dar datorită sancțiunilor a cumpărat părțile a patru dintre partenerii săi mai mari. Friedman și Aven dețineau împreună 45% din acțiunile băncii și 42% din acțiunile companiei de asigurări. După încheierea tranzacției, ambele companii au fost evaluate la 240 de miliarde de ruble.

Kosogov, care nu este supus sancțiunilor, a devenit cel mai mare acționar al Alfa-Bank și al conglomeratului de investiții LetterOne, creat de partenerii „Alfa” în Marea Britanie după vânzarea participației lor în compania petrolieră TNK-BP către Rosneft în 2013. Kosogov a cumpărat părțile altor doi parteneri, Herman Khan și Alexei Kuzmichev, în Alfa-Bank și LetterOne în 2022.

Tranzacția cu Friedman și Aven a fost realizată printr-o companie holding cipriotă, iar Kosogov a obținut un împrumut de la Gazprombank pentru a o finanța, potrivit corespondenței accesate de FT. Autoritățile de reglementare cipriote au întârziat aprobarea, dar procesul a fost accelerat după adoptarea în Rusia a unei legi privind „organizațiile economic important”, care permite transferul de proprietate al unei companii străine în jurisdicția rusă.

În martie 2024, a fost publicată prima listă a acestor organizații, iar trei dintre ele sunt asociate cu „Alpha Group”: principalul acționar al Alfa-Bank, principalul acționar al „Alfastrahovanie” și X5 Group, care administrează supermarketurile „Piatiorochka”, „Perekrestok” și „Chizhik”. Potrivit acordului de vânzare, Kosogov a cumpărat părțile lui Friedman și Aven în companiile rusești cu propriile sale fonduri.

Friedman și Aven urmăresc ridicarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Regatul Unit. Anul trecut, Curtea Uniunii Europene a anulat o parte din sancțiuni, constatând că blocul nu a furnizat dovezi suficiente pentru a dovedi implicarea lor în încercările autorităților ruse de a submina suveranitatea Ucrainei. Cu toate acestea, alte sancțiuni continuă să rămână în vigoare, argumentându-se că miliardarii sunt „oameni de afaceri importanți… implicați într-un sector economic care reprezintă o sursă semnificativă de venit pentru Kremlin”.

Atât Alfa-Bank, cât și „Alfastrahovanie” sunt ele însele supuse sancțiunilor occidentale. „Alfastrahovanie” a fost inclusă în pachetul de sancțiuni al SUA adoptat pe 10 ianuarie de administrația Joe Biden, ca parte a măsurilor împotriva flotei rusești de umbră. Compania era activă în asigurarea navelor care transportau petrol rusesc către India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, afirmă că sistarea importurilor de carne de pasăre din Ucraina arată cât de vulnerabilă este Republica Moldova în domeniul securității alimentare și că autoritățile trebuie să elaboreze urgent o strategie de autosuficiență.

„E nevoie de Strategia privind autosuficiență alimentară ca parte componentă a securității alimentare”, susține Slusari. Potrivit lui, în prezent Moldova depinde în proporție de aproximativ 30% de importurile de carne de pasăre, iar trei sferturi din aceste importuri provin din Ucraina.

El avertizează că producătorii locali au capacitatea de a înlocui o parte din importuri, însă nu imediat. „Producătorii autohtoni dispun de un potențial de înlocuire a importurilor, însă le-ar fi mai greu de făcut acest lucru imediat. Drept urmare, apar riscuri de deficit și creșterea prețurilor. Neoliberali din PAS vor striga că noi fără importuri nu putem trăi”, a declarat Slusari.

Fostul lider al fermierilor consideră că Ministerul Agriculturii ar fi trebuit deja să stabilească, împreună cu asociațiile de profil, o listă de produse agroalimentare ce pot fi asigurate aproape integral din producția internă. „Ministerul Agriculturii demult ar trebui să analizeze și să aprobe împreună cu asociațiile ramurale lista produselor agroalimentare, cu care țara poate fi aprovizionată la 90–100% din producere internă”, a menționat el.

Slusari pledează și pentru măsuri concrete de sprijin: „Era necesar de stabilit și măsurile financiare, tarifare și de alt gen – poziționare pe rafturi, anumite priorități la achiziții publice, programe de alimentare la școli și grădinițe – care ar permite să atingă acest rezultat de autosuficiență alimentară”.

Acesta mai afirmă că Republica Moldova are potențial de autoaprovizionare cu mai multe produse de bază. „Oare nu au producătorii autohtoni potențial pentru aprovizionarea aproape totală a țării cu făină, ulei vegetal, lapte, carne de pasăre, oaie și porc, multe fructe și legume? Repet, fiecare produs pentru autoaprovizionare urmează a fi discutat minuțios cu organizațiile profesionale. Se face o analiză detaliată a piețelor regionale și a situației reale în țară. Să nu cheltuim resurse pentru aventuri”, a precizat Slusari.

În opinia sa, este nevoie de o abordare sistemică și de corelarea acestei strategii cu alte politici din domeniu. „Abordarea sistemică este cheia succesului la orice reformă”, a conchis fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”.

Ministerul Agriculturii a precizat astăzi că suspendarea temporară a importurilor dintr-o singură țară nu presupune automat apariția unui deficit pe piața internă. Operatorii economici ar putea compensa lipsa prin diversificarea surselor de import.