Miliardarii rusi vând Alfa-Bank pentru a scăpa de sancțiunile economice impuse de Occident

Co-fondatorii „Alpha Group”, Mihail Friedman și Piotr Aven, au finalizat tranzacția de vânzare a părților lor din Alfa-Bank și compania „Alfastrahovanie”. Scopul acestei vânzări a fost eliminarea activelor rusești, în speranța ridicării sancțiunilor europene.

Tranzacția a avut loc anul trecut, ca parte a unui acord încheiat în 2023, potrivit documentelor obținute de Financial Times. Cumpărătorul este Andrei Kosogov, care înainte de război deținea cea mai mică participație în „Alfa”, dar datorită sancțiunilor a cumpărat părțile a patru dintre partenerii săi mai mari. Friedman și Aven dețineau împreună 45% din acțiunile băncii și 42% din acțiunile companiei de asigurări. După încheierea tranzacției, ambele companii au fost evaluate la 240 de miliarde de ruble.

Kosogov, care nu este supus sancțiunilor, a devenit cel mai mare acționar al Alfa-Bank și al conglomeratului de investiții LetterOne, creat de partenerii „Alfa” în Marea Britanie după vânzarea participației lor în compania petrolieră TNK-BP către Rosneft în 2013. Kosogov a cumpărat părțile altor doi parteneri, Herman Khan și Alexei Kuzmichev, în Alfa-Bank și LetterOne în 2022.

Tranzacția cu Friedman și Aven a fost realizată printr-o companie holding cipriotă, iar Kosogov a obținut un împrumut de la Gazprombank pentru a o finanța, potrivit corespondenței accesate de FT. Autoritățile de reglementare cipriote au întârziat aprobarea, dar procesul a fost accelerat după adoptarea în Rusia a unei legi privind „organizațiile economic important”, care permite transferul de proprietate al unei companii străine în jurisdicția rusă.

În martie 2024, a fost publicată prima listă a acestor organizații, iar trei dintre ele sunt asociate cu „Alpha Group”: principalul acționar al Alfa-Bank, principalul acționar al „Alfastrahovanie” și X5 Group, care administrează supermarketurile „Piatiorochka”, „Perekrestok” și „Chizhik”. Potrivit acordului de vânzare, Kosogov a cumpărat părțile lui Friedman și Aven în companiile rusești cu propriile sale fonduri.

Friedman și Aven urmăresc ridicarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Regatul Unit. Anul trecut, Curtea Uniunii Europene a anulat o parte din sancțiuni, constatând că blocul nu a furnizat dovezi suficiente pentru a dovedi implicarea lor în încercările autorităților ruse de a submina suveranitatea Ucrainei. Cu toate acestea, alte sancțiuni continuă să rămână în vigoare, argumentându-se că miliardarii sunt „oameni de afaceri importanți… implicați într-un sector economic care reprezintă o sursă semnificativă de venit pentru Kremlin”.

Atât Alfa-Bank, cât și „Alfastrahovanie” sunt ele însele supuse sancțiunilor occidentale. „Alfastrahovanie” a fost inclusă în pachetul de sancțiuni al SUA adoptat pe 10 ianuarie de administrația Joe Biden, ca parte a măsurilor împotriva flotei rusești de umbră. Compania era activă în asigurarea navelor care transportau petrol rusesc către India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.