Miliardarii rusi vând Alfa-Bank pentru a scăpa de sancțiunile economice impuse de Occident

06 Feb. 2025, 11:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2025, 11:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Co-fondatorii „Alpha Group”, Mihail Friedman și Piotr Aven, au finalizat tranzacția de vânzare a părților lor din Alfa-Bank și compania „Alfastrahovanie”. Scopul acestei vânzări a fost eliminarea activelor rusești, în speranța ridicării sancțiunilor europene.

Tranzacția a avut loc anul trecut, ca parte a unui acord încheiat în 2023, potrivit documentelor obținute de Financial Times. Cumpărătorul este Andrei Kosogov, care înainte de război deținea cea mai mică participație în „Alfa”, dar datorită sancțiunilor a cumpărat părțile a patru dintre partenerii săi mai mari. Friedman și Aven dețineau împreună 45% din acțiunile băncii și 42% din acțiunile companiei de asigurări. După încheierea tranzacției, ambele companii au fost evaluate la 240 de miliarde de ruble.

Kosogov, care nu este supus sancțiunilor, a devenit cel mai mare acționar al Alfa-Bank și al conglomeratului de investiții LetterOne, creat de partenerii „Alfa” în Marea Britanie după vânzarea participației lor în compania petrolieră TNK-BP către Rosneft în 2013. Kosogov a cumpărat părțile altor doi parteneri, Herman Khan și Alexei Kuzmichev, în Alfa-Bank și LetterOne în 2022.

Tranzacția cu Friedman și Aven a fost realizată printr-o companie holding cipriotă, iar Kosogov a obținut un împrumut de la Gazprombank pentru a o finanța, potrivit corespondenței accesate de FT. Autoritățile de reglementare cipriote au întârziat aprobarea, dar procesul a fost accelerat după adoptarea în Rusia a unei legi privind „organizațiile economic important”, care permite transferul de proprietate al unei companii străine în jurisdicția rusă.

În martie 2024, a fost publicată prima listă a acestor organizații, iar trei dintre ele sunt asociate cu „Alpha Group”: principalul acționar al Alfa-Bank, principalul acționar al „Alfastrahovanie” și X5 Group, care administrează supermarketurile „Piatiorochka”, „Perekrestok” și „Chizhik”. Potrivit acordului de vânzare, Kosogov a cumpărat părțile lui Friedman și Aven în companiile rusești cu propriile sale fonduri.

Friedman și Aven urmăresc ridicarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Regatul Unit. Anul trecut, Curtea Uniunii Europene a anulat o parte din sancțiuni, constatând că blocul nu a furnizat dovezi suficiente pentru a dovedi implicarea lor în încercările autorităților ruse de a submina suveranitatea Ucrainei. Cu toate acestea, alte sancțiuni continuă să rămână în vigoare, argumentându-se că miliardarii sunt „oameni de afaceri importanți… implicați într-un sector economic care reprezintă o sursă semnificativă de venit pentru Kremlin”.

Atât Alfa-Bank, cât și „Alfastrahovanie” sunt ele însele supuse sancțiunilor occidentale. „Alfastrahovanie” a fost inclusă în pachetul de sancțiuni al SUA adoptat pe 10 ianuarie de administrația Joe Biden, ca parte a măsurilor împotriva flotei rusești de umbră. Compania era activă în asigurarea navelor care transportau petrol rusesc către India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Ian. 2026, 16:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Ian. 2026, 16:28 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!