Miliardarul din minerit care a interzis munca de acasă țintește acum pauzele de cafea

Angajaților companiei miniere a miliardarului Chris Ellison li s-a interzis munca de acasă, iar acum, ieșitul pentru o cafea ar putea fi următorul beneficiu amenințat.

„Vreau să îi țin captivi toată ziua,” a declarat Ellison, directorul executiv al Mineral Resources Ltd., într-un interviu cu Forbes SUA. „Nu vreau să părăsească clădirea. Ne-am dat seama acum câțiva ani cât ne costă asta”, a mai spus sursa citată.

Ellison (67) spune că avantajele de a lucra la sediul central al companiei din Perth, deschis acum doi ani, sunt foarte multe: o cafenea, un restaurant, o sală de gimnastică, o creșă, o cameră de reflecție și un centru de wellness.

Veteranul mineritului a spus că angajații „adoră să lucreze” în clădire, iar facilitățile acesteia „îi mențin acolo”. „Nu putem avea oameni care lucrează trei zile pe săptămână și primesc salariul pentru cinci zile”, este convingerea lui Ellison.

Politica de birou a lui Ellison este oarecum o excepție în Australia, unde munca de acasă a devenit norma pentru angajații din domeniu. Multe companii permit angajaților să lucreze de la distanță cel puțin două zile pe săptămână, iar mulți părinți îmbrățișează noua flexibilitate.

Pentru cei care jonglează cu programele de lucru încărcate și programul copiilor, Ellison a spus că centrul de îngrijire al companiei va percepe doar 13,58 de dolari americani pe zi, comparativ cu costurile externe de aproximativ nouă ori mai mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că agricultura Republicii Moldova a intrat într-un paradox periculos. Fermierii au câștigat lupta cu timpul în producție, dar pierd banii din cauza logisticii lente și scumpe, în special pe calea ferată.

Potrivit analizei sale, productivitatea agricolă a crescut de peste 300 de ori în ultimele două secole. Dacă acum 200 de ani era nevoie de 10 minute de muncă pentru a produce un kilogram de grâu, astăzi același rezultat este obținut în mai puțin de 2 secunde, datorită tehnologiei moderne. Problema apare însă în momentul în care marfa părăsește silozul.

„În câmp lucrăm în secunde, pe calea ferată pierdem zile. Din clipa în care grâul ajunge la CFM, ne întoarcem în secolul XIX”, constată Iurie Rija.

Datele Căii Ferate a Moldovei confirmă ruptura dintre producție și logistică. În 2021, CFM transporta aproape 680 de mii de tone de cereale, iar în 2024 volumul a coborât la doar 138 de mii de tone, o scădere de circa 80%.

În loc să reacționeze prin stimulente pentru a recâștiga clienții, CFM a ales, potrivit economistului, o decizie „care sfidează logica pieței”: majorarea tarifelor într-un moment de minim istoric al volumelor.

Creșterea oficială a tarifelor cu 6–7% ascunde, în realitate, o lovitură mult mai dură pentru exportatorii din nordul țării. Eliminarea discount-ului de volum înseamnă, în practică, scumpiri de peste 25%.

Pentru ruta Nord – Giurgiulești (circa 400 km), calculele sunt fără echivoc: transport feroviar: 37 USD/tonă, cu un timp de livrare de 12 zile, transport rutier: 34 USD/tonă, cu livrare în 24 de ore. „Trenul a devenit mai scump și de 12 ori mai lent decât camionul. Niciun agent economic rațional nu va accepta asta”, subliniază Rija.

Argumentul eficienței energetice a trenului este real, dar insuficient. Deși un tren consumă aproximativ 1,5 litri de motorină pe tonă, economia de combustibil este anulată complet de costul timpului pierdut.

Blocarea capitalului timp de 12 zile, penalitățile portuare și volatilitatea pieței transformă întârzierea într-o pierdere financiară directă. „Un sistem care arde timp este un sistem care arde bani”, avertizează economistul.

Iurie Rija susține că exportatorii nu vor abandonarea căii ferate, dar cer o matematică economică corectă. Asociația Agrocereale propune: moratoriu imediat pe scumpiri, pentru a nu pierde definitiv Nordul țării, tarife flexibile și reduceri pentru volume mari, după modelul „low cost”, reducerea rotației vagoanelor de la 12 la 6 zile, ceea ce ar dubla capacitatea CFM fără investiții majore.

Verdictul economistului este tranșant: majorarea tarifelor într-un moment de colaps al volumelor nu va salva CFM, ci va accelera transferul total al cerealelor pe șosele.