Miliardarul din minerit care a interzis munca de acasă țintește acum pauzele de cafea

Angajaților companiei miniere a miliardarului Chris Ellison li s-a interzis munca de acasă, iar acum, ieșitul pentru o cafea ar putea fi următorul beneficiu amenințat.

„Vreau să îi țin captivi toată ziua,” a declarat Ellison, directorul executiv al Mineral Resources Ltd., într-un interviu cu Forbes SUA. „Nu vreau să părăsească clădirea. Ne-am dat seama acum câțiva ani cât ne costă asta”, a mai spus sursa citată.

Ellison (67) spune că avantajele de a lucra la sediul central al companiei din Perth, deschis acum doi ani, sunt foarte multe: o cafenea, un restaurant, o sală de gimnastică, o creșă, o cameră de reflecție și un centru de wellness.

Veteranul mineritului a spus că angajații „adoră să lucreze” în clădire, iar facilitățile acesteia „îi mențin acolo”. „Nu putem avea oameni care lucrează trei zile pe săptămână și primesc salariul pentru cinci zile”, este convingerea lui Ellison.

Politica de birou a lui Ellison este oarecum o excepție în Australia, unde munca de acasă a devenit norma pentru angajații din domeniu. Multe companii permit angajaților să lucreze de la distanță cel puțin două zile pe săptămână, iar mulți părinți îmbrățișează noua flexibilitate.

Pentru cei care jonglează cu programele de lucru încărcate și programul copiilor, Ellison a spus că centrul de îngrijire al companiei va percepe doar 13,58 de dolari americani pe zi, comparativ cu costurile externe de aproximativ nouă ori mai mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei de floarea-soarelui ale Republicii Moldova încep să își revină în sezonul 2025–2026, după prăbușirea din anul trecut, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–noiembrie 2025, volumele livrate au ajuns la 38,2 mii tone, de șapte ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, când sectorul abia a atins 5,2 mii tone. Totuși, creșterea spectaculoasă reflectă mai ales o revenire tehnică, nu o restabilire completă a capacităților industriale.

Deși exporturile au crescut față de minimul istoric din 2024, performanțele sezonului actual sunt încă modeste prin comparație cu anii de apogeu. În 2023, în aceeași perioadă, Moldova exporta aproape 98 mii tone, iar în 2022 – peste 70 mii tone. Astfel, nivelul din 2025 este cu 61% sub cel din 2023 și cu 46% sub cel din 2022. Concluzia: industria de procesare încă funcționează sub parametri normali, în ciuda unei revigorări evidente.

În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu al uleiului exportat a fost de 21,7 lei/kg, cu 18% peste media sezonului precedent și cu aproape 45% peste nivelul foarte scăzut din 2023. Corecția de preț contribuie direct la creșterea veniturilor sectorului, chiar dacă volumele sunt încă sub potențial. Încasările din export au ajuns la 831 milioane lei, față de doar 95 milioane lei în 2024. Totuși, nivelul rămâne inferior perioadelor de vârf: 1,46 miliarde lei în 2023 și 1,87 miliarde lei în 2022.

Potrivit lui Rija, luna noiembrie marchează un moment de cotitură: „Exporturi de 19,7 mii tone, cel mai mare volum lunar al sezonului, un volum de 54 de ori mai mare decât în noiembrie 2024, când sectorul s-a prăbușit la doar 368 tone, iar prețul mediu a fost de 21,96 lei/kg”.

Sectorul de procesare și export este extrem de centralizat, primii trei operatori cumulând 94% din totalul livrărilor:. Este vorba de Floarea Soarelui (Bălți) – 21,6 mii tone, lider detașat, dar încă la mai puțin de jumătate din capacitatea din 2022–2023 (41 mii tone în 2022, 96 mii tone în 2023), Danube Oil Company – 8,3 mii tone (22%) (Floarea Soarelui și Danube sunt controlate de milioanrul Vaja Jhashi n.a), Global Farming International – 5,9 mii tone (15%) (companie controlată de Ion Echim, soțul ex-viceguvernatoarei Emma Tăbîrță n.a).
Aceste cifre arată că, deși sectorul se mișcă, nu s-a produs încă o recuperare structurală.

În ceea ce privește destinațiile de export, Moldova revine pe piața UE și se clasează pe locul trei între furnizorii de ulei ai Uniunii, cu o cotă estimată la 2,2%, devansată doar de Ucraina și Serbia. În noiembrie 2025, principalele destinații au fost: Italia – 12.317 tone, Franța – 11.849 tone, România – 6.696 tone și Portugalia – 6.200 tone. În trecut, exporturile mergeau preponderent spre Orientul Mijlociu; acum, Moldova trece printr-un proces clar de „europeanizare” a traseelor comerciale.

În iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 38.247 tone și a importat 5.588 tone, un raport de aproape 7:1. Este o îmbunătățire puternică față de sezonul trecut, când raportul era practic 1:1, însă mult sub nivelurile istorice (28:1 în 2022 și 45:1 în 2023).

În noiembrie 2025, exporturile au fost de 19.727 tone, în timp ce importurile au totalizat 1.224 tone.