Milionarii americani sunt de aproape nouă ori mai mulți decât populația Republicii Moldova

Statele Unite se află pe locul al doilea, cu o avere medie pe adult de 551.347 de dolari. În general, aici se află 38% dintre milionarii globali (22,7 milioane de persoane), depășind de peste trei ori a doua țară ca mărime, China. Cu un decalaj semnificativ în ceea ce privește bogăția, inegalitatea veniturilor în SUA este printre cele mai mari din rândul țărilor dezvoltate, constată Visualcapitalist. Raportat la numărul populației Republicii Moldova (2,6 milioane de locuitori), numărul milionarilor din SUA este de 8,7 ori mai mare.

Pe locul al șaptelea se află Singapore, cu cea mai mare avere medie pe adult din Asia. Inegalitatea veniturilor în Singapore se situează la un nivel similar cu cel al Americii.

În 2022, averea medie globală pe adult se situa la 84.718 dolari. În funcție de aceste măsuri, Elveția se situează pe primul loc, cu 685.226 de dolari pe persoană. Peste 15% din populație este milionară, a treia cea mai mare rată din lume. Cu toate acestea, dacă ne uităm la averea mediană pe persoană, aceasta se situează la 167.353 de dolari, o diferență de peste 517.000 de dolari.

La fel ca Elveția, cinci dintre primele 10 țări în funcție de averea medie se află în Europa de Vest, inclusiv Danemarca, Norvegia, Olanda și Belgia.

În ceea ce privește bogăția mediană, SUA s-a situat la 107.739 de dolari, coborând pe locul 12. În general, averea mediană a crescut cel mai rapid în China, de opt ori din 2000, ajungând la 27.273 de dolari. Creșterea economică rapidă a țării i-a ridicat pe mulți în clasa de mijloc, însă inegalitatea bogăției a crescut și ea.

În întregul set de date, SUA a înregistrat cel mai abrupt decalaj. Averea mediană pe adult a fost de 107.739 de dolari, cu 80,5% mai mică decât nivelul mediu de bogăție. Acest lucru înseamnă că proprietatea bogăției este în mod disproporționat în favoarea celor mai bogați din țară.

După SUA, Africa de Sud, Rusia și India au fost țările care au prezentat cele mai mari diferențe între bogăția medie și cea mediană.

La celălalt capăt al spectrului se află Belgia, unde bogăția mediană pe adult a fost cea mai apropiată de nivelurile medii de bogăție. Astfel, bogăția mediană pe persoană a fost de 249.937 de dolari, în timp ce bogăția medie a fost de 352.814 de dolari, reflectând o disparitate mai mică.

Alte țări cu decalaje mai mici între bogăția mediană și bogăția medie pe persoană au fost Grecia, Regatul Unit și Australia.

Republica Moldova nu este inclusă în statistica avuției globale, însă potrivit estimărilor avuția moldovenilor este de 41,9 miliarde de dolari, față de 36,3 miliarde de dolari în 2020. Este vorba de deținerea drepturilor de proprietate asupra: locuințelor, spațiilor comerciale, terenurilor agricole, depozitelor nete și capitalul acționar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #moldoveni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.