Minerale contra miliarde. SUA și Ucraina avansează spre un acord istoric de reconstrucție și exploatare

Ucraina și Statele Unite au făcut un pas important către semnarea unui acord amplu privind exploatarea și investițiile în resursele minerale ucrainene. Informația a fost confirmată de prim-vicepremierul și ministrul Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko, care a anunțat semnarea unui memorandum de intenție privind încheierea acordului, ce vizează un parteneriat economic strategic între cele două state.

„Ne apropiem de un acord complet cu SUA în domeniul parteneriatului economic. Pregătim crearea unui Fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Acest acord va deschide oportunități pentru investiții semnificative, modernizarea infrastructurii și un parteneriat reciproc avantajos cu Statele Unite”, a transmis Sviridenko.

Pentru finalizarea acordului, mai este necesară definitivarea textului, semnarea și ratificarea documentului în parlamentele celor două țări. Semnarea oficială este așteptată pe 24 aprilie, potrivit declarațiilor președintelui american Donald Trump.

Potrivit presei internaționale, negocierile din 11–12 aprilie s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată, din cauza condițiilor considerate „maximaliste” impuse de partea americană. Printre cele mai controversate prevederi figurează dreptul de primă opțiune al investitorilor americani asupra tuturor proiectelor ucrainene de infrastructură și resurse, dar și acces prioritar la materiile prime strategice.

Administrația Trump a renunțat însă parțial la una dintre cele mai dure cerințe – rambursarea totală a ajutorului militar acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse. Dacă anterior se vorbea despre o sumă de 300 miliarde de dolari, acum Washingtonul solicită doar 100 miliarde, apropiindu-se astfel de evaluarea Kievului, care consideră întreaga sumă un ajutor nerambursabil.

Amânarea semnării acordului din iarnă a fost cauzată de un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei întâlniri la Casa Albă. Ulterior, partea americană a înăsprit condițiile acordului.

Zelenski a declarat în mai multe rânduri că Ucraina nu recunoaște ajutorul militar drept „datorie”. „Nu vom semna un acord care să pună pe umerii a zece generații de ucraineni nota de plată pentru apărarea suveranității noastre”, a spus liderul ucrainean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minerale #acord #datorii #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.