Minerale contra miliarde. SUA și Ucraina avansează spre un acord istoric de reconstrucție și exploatare

Ucraina și Statele Unite au făcut un pas important către semnarea unui acord amplu privind exploatarea și investițiile în resursele minerale ucrainene. Informația a fost confirmată de prim-vicepremierul și ministrul Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko, care a anunțat semnarea unui memorandum de intenție privind încheierea acordului, ce vizează un parteneriat economic strategic între cele două state.

„Ne apropiem de un acord complet cu SUA în domeniul parteneriatului economic. Pregătim crearea unui Fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Acest acord va deschide oportunități pentru investiții semnificative, modernizarea infrastructurii și un parteneriat reciproc avantajos cu Statele Unite”, a transmis Sviridenko.

Pentru finalizarea acordului, mai este necesară definitivarea textului, semnarea și ratificarea documentului în parlamentele celor două țări. Semnarea oficială este așteptată pe 24 aprilie, potrivit declarațiilor președintelui american Donald Trump.

Potrivit presei internaționale, negocierile din 11–12 aprilie s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată, din cauza condițiilor considerate „maximaliste” impuse de partea americană. Printre cele mai controversate prevederi figurează dreptul de primă opțiune al investitorilor americani asupra tuturor proiectelor ucrainene de infrastructură și resurse, dar și acces prioritar la materiile prime strategice.

Administrația Trump a renunțat însă parțial la una dintre cele mai dure cerințe – rambursarea totală a ajutorului militar acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse. Dacă anterior se vorbea despre o sumă de 300 miliarde de dolari, acum Washingtonul solicită doar 100 miliarde, apropiindu-se astfel de evaluarea Kievului, care consideră întreaga sumă un ajutor nerambursabil.

Amânarea semnării acordului din iarnă a fost cauzată de un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei întâlniri la Casa Albă. Ulterior, partea americană a înăsprit condițiile acordului.

Zelenski a declarat în mai multe rânduri că Ucraina nu recunoaște ajutorul militar drept „datorie”. „Nu vom semna un acord care să pună pe umerii a zece generații de ucraineni nota de plată pentru apărarea suveranității noastre”, a spus liderul ucrainean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minerale #acord #datorii #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.