Ministerul britanic al Apărării: Rezerviștii ruși își cumpără veste antiglonț, iar prețul acestora a crescut vertiginos

Mulți rezerviști ruși chemați să lupte în Ucraina sunt probabil nevoiți să își cumpere propriile veste antiglonț – iar prețurile acestora au crescut vertiginos, se arată în cea mai recentă informare a serviciilor de informații britanice.

De asemenea, Ministerul britanic al Apărării a declarat în actualizarea sa zilnică că „corupția endemică și logistica slabă” rămân o cauză a „performanței slabe” a Rusiei în Ucraina.

Ministerul a declarat că cantitatea medie de echipament personal pe care Rusia o furnizează rezerviștilor săi mobilizați este „aproape sigur mai mică decât cea deja slabă furnizată de trupele desfășurate anterior”.
„Mulți rezerviști sunt probabil nevoiți să își achiziționeze propriile veste antiglonț, în special vesta modernă 6B45, care ar trebui să fie distribuită în general unităților de luptă ca parte a programului de echipament personal Ratnik”, a afirmat Londra.

Ministerul a declarat că vesta s-a vândut pe site-urile rusești de cumpărături online la prețul de 40.000 de ruble (aproximativ 640 de dolari sau 570 de lire sterline), în creștere de la aproximativ 12.000 de ruble în aprilie.
Acesta a precizat că, în 2020, autoritățile ruse au anunțat că 300.000 de seturi de armură Ratnik au fost furnizate armatei sale – „suficient pentru a echipa forța desfășurată în prezent în Ucraina”.

#soldați #veste #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile analizează introducerea unor plafoane de salarizare pentru mai multe instituții publice de reglementare din Republica Moldova, pe fondul nemulțumirilor legate de inechitățile sociale generate de nivelul foarte ridicat al remunerațiilor. Declarațiile au fost făcute de Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Marian a sugerat că în unele instituții ar putea fi reduse salariile. „Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizare pentru instituții publice care sunt în afara bugetului de stat, dar care încasează bani din plăți regulatorii percepute de la companii”, a precizat Radu Marian.

Este vorba despre instituții precum Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), ANRE, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice (ANRCETI) și alte entități similare, care nu sunt finanțate direct din bugetul de stat, dar obțin venituri din taxele și plățile impuse sectorului privat.

Radu Marian a recunoscut că există o percepție larg răspândită de inechitate socială, în condițiile în care „unele salarii depășesc un milion de lei pe an”. În același timp, oficialul a menționat argumentul invocat de aceste instituții, potrivit căruia standardele internaționale prevăd salarii comparabile cu cele din industriile pe care le reglementează – finanțe, energie, petrol sau telecomunicații – pentru a asigura independența și profesionalismul deciziilor.

În prezent, potrivit lui Radu Marian, se lucrează la un proiect de lege care să stabilească parametrii acestor plafoane. Variantele analizate vizează fie un plafon exprimat în salarii medii pe economie – de exemplu 5, 6 sau 7 salarii medii –, fie stabilirea unor sume fixe, însă opțiunea preferată rămâne plafonarea raportată la salariul mediu.

În ceea ce privește Banca Națională a Moldovei, Marian a precizat că cel mai probabil nu vor fi operate intervenții, din cauza statutului special de independență al băncii centrale. „La restul instituțiilor există deja discuții”, a menționat deputatul, adăugând că autoritățile speră să vină cu anunțuri concrete în cel mai scurt timp.

#milioane #salarii #BNM