Ministra Agriculturii, trezită după 100 de zile! Se chinuie să afle problema formării prețului uleiului

Scumpirea unui litru de ulei de floarea-soarelui la 40 de lei a stârnit nemulțumirea consumatorilor, iar ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga încearcă să înțeleagă mecanismul din spatele acestui preț. În cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema TV, ministra a explicat că factorii principali care au influențat majorarea sunt costurile ridicate ale materiei prime și practicile comerciale ale lanțurilor de magazine.

„Cu siguranță, materia primă și semințele de floarea-soarelui, reieșind din secetă, sunt insuficiente, iar prețul actual al acestora, de aproximativ 11,30-11,50 lei pe kilogram, reprezintă în jur de 30% din costul produsului final. Totuși, există și alți factori care contribuie la scumpire, inclusiv retrobonusurile practicate de rețelele de magazine, ceea ce determină prețuri mai mari la raft”, a explicat Catlabuga.

Autoritățile au inițiat discuții cu asociațiile de profil și rețelele comerciale pentru a analiza în detaliu formarea prețului și pentru a solicita justificări din partea acestora. „Vom solicita rețelelor să prezinte o argumentare clară privind creșterea prețului. Este important să înțelegem toate verigile acestui lanț, de la producătorii de materie primă până la produsul final de pe raft”, a subliniat ministra.

Catlabuga a promis un comunicat oficial din partea autorităților pentru a clarifica situația și pentru a căuta soluții care să adreseze problema prețurilor ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #Catlabuga #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.