Mișcări pe piața bancară din Republica Moldova! Una dintre cele mai mari bănci o înghite pe cea mai mică

Consiliul Concurenței a dat undă verde operațiunii de concentrare economică propusă de Banca Comercială “Victoriabank” S.A. care vizează achiziționarea cotei de 100% din acțiunile “Băncii Comerciale Române Chișinău” S.A..

În conformitate cu prevederile legislației financiare naționale și aprobările licențelor de către Banca Națională a Moldovei, atât “Victoriabank” cât și “Banca Comercială Române Chișinău” își desfășoară activitățile în domeniul financiar-bancar din Republica Moldova.

Consiliul Concurenței a efectuat o evaluare amănunțită a operațiunii de concentrare în contextul piețelor relevante și a potențialelor impacturi asupra concurenței. Întrucât activitățile desfășurate de cele două bănci prezintă o suprapunere pe orizontală, investigația a vizat posibilele distorsiuni ale mediului concurențial.

Rezultatul evaluării a arătat că implementarea operațiunii notificate nu va crea disfuncționalități semnificative în peisajul concurențial. Astfel, Consiliul Concurenței a emis aprobarea pentru operațiunea de achiziționare, subliniind că aceasta nu va genera distorsionări semnificative în ceea ce privește competiția pe piața bancară din Republica Moldova.

BCR Chișinău are peste 13.000 de clienți activi, 110 angajați și patru unități, două în Chișinău, respectiv câte o unitate în Cahul și Bălți.

Datele Băncii Naționale a Moldovei relevă că la sfârșitul lunii mai Voctoriabank contabiliza un profit de 364,3 milioane de lei, depozite – 21 miliarde de lei și credite acordate – 5,7 miliarde de lei. Banca avea active în sumă de 26,2 miliarde de lei.

BCR Chișinău înregistrat un profit de 47,6 milioane de lei, depozite de 2 miliarde de lei, credite de 1,2 miliarde de lei, iar volumul total al activelor se cifra la 2,8 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Victoriabank #concurenta #BCR

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va fi vizitată în acest an de aproximativ 290.000 de turiști străini, arată datele analizate de economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, sectorul turistic se află pe o traiectorie de creștere „sănătoasă și constantă”, iar structura vizitatorilor arată o schimbare profundă față de situația din anii ’90.

Din numărul total estimat, 90.000 de turiști ajung în Moldova prin agențiile de turism, în mod organizat, categorie pentru care există date exacte privind țara de proveniență, durata sejurului și tipul de program achiziționat. Restul de 200.000 de vizitatori vin individual — rezervă hoteluri, vizitează obiective și consumă servicii turistice pe cont propriu. Deși această categorie este mai greu de analizat, datele Biroului Național de Statistică privind turiștii organizați oferă o imagine foarte relevantă.

Potrivit cifrelor examinate de economist, 56% dintre turiștii străini sunt din România. „Îmi cer scuze fraților români că îi includ în categoria străini, dar așa funcționează metodologia”, notează Ioniță, subliniind că românii sunt cei mai apropiați vizitatori și cei mai interesați să vadă evoluția Moldovei.

Pe locul al doilea se află Italia, cu aproape 14% din totalul turiștilor organizați, urmată de Ucraina, care rămâne în top chiar și în condițiile războiului. Economistul precizează că datele se referă strict la turiști, nu la refugiați: „Chiar și în vremuri de război, o parte dintre ucraineni caută câteva zile de repaus, iar o parte aleg Moldova.”

Topul este completat de Germania, SUA, Turcia, Belgia, Franța, Polonia și Israel — majoritatea fiind state membre ale Uniunii Europene. „E bine. Noi vrem spre Europa, dar și Europa vine spre noi”, remarcă Ioniță.

Schimbarea față de perioada de după independență este radicală. Dacă în 1992–1993, 95% dintre vizitatorii străini proveneau din spațiul ex-sovietic, în special Rusia și Ucraina, astăzi, în top 10 a rămas doar Ucraina, aflată în război și în afara CSI.

Potrivit economistului, cu ritmul actual de creștere, Moldova ar putea depăși pragul de 500.000 de turiști anual în următorii ani, iar obiectivul strategic de 1 milion de vizitatori devine „perfect realist”.

„O țară care dezvoltă turismul își dezvoltă exporturile de servicii. Dacă nu putem exporta mai multe bunuri, putem exporta experiențe, povești și ospitalitate. Iar turismul moldovenesc crește exact în direcția bună”, concluzionează Ioniță.