Moldova ar putea deveni un hub global al tehnologiei! Activitatea parcului IT, prelungită până 2035

Termenul de activitate al Parcului IT urmează a fost prelungit până în anul 2035, potrivit hotărâri Guvernului aprobată în ședința din 24 iulie.

„Termenul Parcului IT care urma să expire în 2025 l-am extins până în 2035. Creștem numărul de rezidenți și extindem serviciile, inclusiv BPO (Business Process Outsourcing). Vom înființa consiliul parcului pentru o transparență mai bună. Lucrăm pentru ca Moldova să devină o atracție la nivel regional,” a explicat Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba.

Sectorul IT a devenit o componentă esențială a brandului de țară al Republicii Moldova, alături de tradiționala industrie viticolă. Moldova IT Park a jucat un rol crucial în această transformare, sectorul IT contribuind cu peste 7% la PIB și reprezentând mai mult de 11% din totalul exporturilor de servicii ale țării.

Cu 1900 de rezidenți și o cifră de afaceri de 12 miliarde de lei în 2023, Parcul IT susține aproximativ 22.000 de angajați cu salarii competitive.

Ultimele date statistice arată că sectorul IT continuă să fie un pilon principal al economiei moldovenești, menținându-se pe primul loc în rândul ramurilor de export. În primul trimestru al anului 2024, exporturile de servicii IT au crescut cu 14,2%, ajungând la 151,17 milioane USD, ceea ce reprezintă 26,7% din totalul exporturilor de servicii ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hib #Parc #IT

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost cel mai dificil an pentru apicultura din Republica Moldova din ultimele decenii, marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere. Concluzia apare în analiza prezentată vineri, 9 ianuarie 2026, de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, iar efectul a fost o înjumătățire a producției de miere. În 2025, Republica Moldova a produs doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. „A fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă”, a subliniat Ioniță.

În pofida colapsului de producție, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii anteriori. Astfel, exporturile de miere sunt estimate la circa 13,8 milioane de dolari în 2025, în creștere față de 2024, dar încă sub recordul din 2017. În total, au fost exportate aproximativ 4,5 mii de tone de miere, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele formate anterior.

În paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine a continuat să crească. Dacă în 2015 Moldova avea 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe într-un deceniu. Majoritatea sunt deținute de gospodăriile populației, ceea ce arată interesul constant al moldovenilor pentru apicultură, chiar și în condiții de rentabilitate tot mai scăzută.

Pe partea de exporturi, principalele piețe pentru mierea moldovenească în ultimii trei ani au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile rămân sub presiune. După un maxim de 3,8 dolari/kg în 2022, acestea s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind abia în 2025 până la aproximativ 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, nivel încă inferior anilor favorabili.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că, în termeni reali, apicultorii au încasat în 2025 doar circa 40% din venitul pe kilogramul de miere obținut în 2010. Practic, pentru a câștiga astăzi cât câștigau acum 15 ani, apicultorii sunt nevoiți să vândă de 2,5 ori mai multă miere.

Instabilitatea sectorului se vede și în consumul intern. În 2025, moldovenii au consumat în medie doar 0,4 kg de miere pe cap de locuitor, față de 0,7 kg în 2023. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.