Moldova cea mai săracă țară din Europa se teme că prețurile gazelor îi vor prăbuși economia

Economia Republicii Moldova s-ar putea confrunta cu dublu șoc al întreruperii gazului rusesc și al prețurilor „extraordinar de ridicate” la energie, în timp ce cea mai săracă țară din Europa se pregătește pentru iarnă, a spus premierul țării, Natalia Gavrilița, citată de Bloomberg.

Prim-ministrul Natalia Gavriliță a declarat că Republica Moldova cu o populație de 2,6 milioane de locuitori între Ucraina și România se pregătește pentru toate scenariile, cu inflația anuală depășind 30% și termenul limită de 1 octombrie pentru a negocia o rambursare a datoriei către Gazprom – în ciuda contractului de cinci ani al Republicii Moldova.

Publicația scrie că există pericolul că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin să închidă robinetul la gaz și asta în condițiile în care acum doi ani Moscova a susținut-o pe Maia Sandu.

„Chiar dacă Gazprom continuă livrările, trebuie să reducem consumul pentru că prețurile sunt foarte, foarte mari”, a declarat Gavrilița, într-un interviu acordat marți la București. Creșterea prețurilor este o „anomalie” pentru vară, a spus ea, „și nu știm cât de mult vor continua să crească în timpul iernii”.

Moldova a declarat deschis că intenționează să aderare la Uniunea Europeană. Liderii UE au aprobat în iunie atât pentru Ucraina, cât și pentru Moldova candidaturile celor două state pentru procesul de negociere de aderare.

Guvernul de la Chișinău său a luat măsuri pentru a ușura povara, trecând sistemul de încălzire din Chișinău de la gaze la păcură, ceea ce ar reduce consumul de gaze cu 15%. Guvernul Nataliei Gavrilita a inițiat discuții cu Romania pentru potențiale livrări de gaze la un preț accesibil.

#gavrilita #gaz #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu un profit net record de 4,93 miliarde de lei, în creștere cu 23,5% față de anul 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Creșterea profitabilității a fost susținută în principal de veniturile din dobânzi, care au depășit 11,16 miliarde de lei, dar și de câștigurile din diferențe de curs valutar, ce au însumat 2,24 miliarde de lei la nivelul întregului sector. De asemenea, băncile au obținut 3,89 miliarde de lei din comisioane, în pofida majorării cheltuielilor administrative și de personal.

Cele mai mari profituri în 2025 au fost raportate de BC „Moldova-Agroindbank” S.A. – 1,95 miliarde lei, BC „Moldindconbank” S.A. – 1,36 miliarde lei, B.C. „Victoriabank” S.A. – 749,9 milioane lei și OTP Bank S.A. – 518,7 milioane lei.

Profituri mai reduse, dar pe plus, au fost raportate și de FinComBank, ProCredit Bank, Eximbank, EnergBank, EuroCreditBank și Comerțbank.

În 2025, cheltuielile administrative totale ale băncilor au ajuns la 4,81 miliarde de lei, din care 3,7 miliarde de lei au fost cheltuieli cu personalul. În pofida acestor costuri, profitul înainte de impozitare s-a ridicat la 5,56 miliarde de lei, iar impozitul pe profit achitat a constituit 635,8 milioane de lei.

Totodată, băncile au constituit provizioane și ajustări pentru deprecierea activelor de peste 299 milioane de lei, semn că instituțiile financiare au continuat să își consolideze rezervele de risc.