Moldova cea mai săracă țară din Europa se teme că prețurile gazelor îi vor prăbuși economia

14 Sept. 2022, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2022, 10:23 // Actual //  bani.md

Economia Republicii Moldova s-ar putea confrunta cu dublu șoc al întreruperii gazului rusesc și al prețurilor „extraordinar de ridicate” la energie, în timp ce cea mai săracă țară din Europa se pregătește pentru iarnă, a spus premierul țării, Natalia Gavrilița, citată de Bloomberg.

Prim-ministrul Natalia Gavriliță a declarat că Republica Moldova cu o populație de 2,6 milioane de locuitori între Ucraina și România se pregătește pentru toate scenariile, cu inflația anuală depășind 30% și termenul limită de 1 octombrie pentru a negocia o rambursare a datoriei către Gazprom – în ciuda contractului de cinci ani al Republicii Moldova.

Publicația scrie că există pericolul că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin să închidă robinetul la gaz și asta în condițiile în care acum doi ani Moscova a susținut-o pe Maia Sandu.

„Chiar dacă Gazprom continuă livrările, trebuie să reducem consumul pentru că prețurile sunt foarte, foarte mari”, a declarat Gavrilița, într-un interviu acordat marți la București. Creșterea prețurilor este o „anomalie” pentru vară, a spus ea, „și nu știm cât de mult vor continua să crească în timpul iernii”.

Moldova a declarat deschis că intenționează să aderare la Uniunea Europeană. Liderii UE au aprobat în iunie atât pentru Ucraina, cât și pentru Moldova candidaturile celor două state pentru procesul de negociere de aderare.

Guvernul de la Chișinău său a luat măsuri pentru a ușura povara, trecând sistemul de încălzire din Chișinău de la gaze la păcură, ceea ce ar reduce consumul de gaze cu 15%. Guvernul Nataliei Gavrilita a inițiat discuții cu Romania pentru potențiale livrări de gaze la un preț accesibil.

 

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.