Moldova, pe agenda Consiliului Suprem de Apărare de la București: Sprijinirea țării asigură securitatea României

Agenda reuniunii Consiliului Suprem de Apărare de la București s-a axat, în principal, pe situația de securitate din regiunea Mării Negre și pe implicațiile pentru România, pe fondul celor mai recente evoluții, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, al intervențiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova, precum și în contextul perspectivelor de continuare a sprijinului NATO, al Uniunii Europene și al comunității internaționale pentru Ucraina:

România continuă să acționeze ferm, unitar și eficient, alături de aliații și partenerii săi, în promovarea securității și a stabilității în regiunea Mării Negre – o zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică.

Reperul fundamental de acțiune rămâne cel al asigurării securității naționale, iar sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova contribuie direct la consolidarea securității României.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În perspectiva Summitului NATO de la Vilnius, membrii CSAT s-au asigurat că procesele de implementare a măsurilor cu caracter istoric, adoptate anul trecut la Madrid, privind consolidarea pe termen lung a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic și la Marea Neagră, aflate în derulare, vor fi pe deplin definitivate.

Menținerea unui sprijin consistent și multidimensional pentru Ucraina, în cadrul NATO și al Uniunii Europene, este de importanță critică pentru asigurarea succesului eforturilor de apărare ale acestui stat, atât în prezent, cât și pe termen lung.

Membrii Consiliului au stabilit, totodată, că efortul țării noastre trebuie să continue să fie unul cuprinzător, care să asigure sprijinul necesar și pentru ceilalți parteneri vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând, despre Republica Moldova, care, după Ucraina, este cea mai expusă agresiunilor și presiunilor ruse.

Au fost analizate modalitățile optime de continuare a unei susțineri hotărâte de către România a eforturilor Republicii Moldova de consolidare a rezilienței sale.

Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

#București #Chisinau #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.