Moldova se afundă în datorii: peste 11 miliarde de dolari obligații externe

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns, la sfârșitul trimestrului II 2025, la 11,4 miliarde dolari, în creștere cu circa 770 milioane dolari față de trimestrul precedent și cu aproape 1 miliard dolari peste nivelul din trimestrul II 2024, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cel mai mare creditor rămâne administrația publică, cu o datorie de 4,73 miliarde dolari (din care peste 4,7 miliarde pe termen lung). Aceasta este cu 800 milioane dolari mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind generată în principal de atragerea de noi împrumuturi externe.

Alte sectoare (societăți nefinanciare, alte societăți financiare și gospodării) cumulează 4,21 miliarde dolari, dintre care peste 2,29 miliarde reprezintă datorii pe termen scurt – în special credite comerciale și avansuri pentru importuri de resurse energetice.

Datoria externă aferentă investițiilor directe (creditare intragrup) s-a ridicat la 1,95 miliarde dolari, nivel similar celui din trimestrul precedent, în timp ce societățile care acceptă depozite (exclusiv banca centrală) au raportat 480 milioane dolari.

Banca Națională a Moldovei are o datorie externă de 41 milioane dolari, în scădere față de anul precedent (aprox. 60 milioane dolari în trimestrul II 2023).

Comparativ cu anul 2023, datoria externă brută a Republicii Moldova a crescut cu peste 1,8 miliarde dolari, ceea ce reflectă atât finanțarea deficitului bugetar prin împrumuturi externe, cât și majorarea angajamentelor sectorului privat față de partenerii externi.

BNM menționează că structura datoriei externe rămâne dominată de împrumuturile pe termen lung, însă componenta pe termen scurt – legată în special de comerțul extern și importurile de energie – continuă să aibă o pondere semnificativă în ansamblu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #credite #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană ia în considerare lansarea unei etape noi în procesul de extindere, prin începerea lucrărilor tehnice de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova, chiar și în absența unui acord unanim al celor 27 de state membre. Informația a fost publicată de Financial Times, citat de RBKUkraine.

Atât Ucraina, cât și Moldova au depus cereri de aderare în 2022, iar anul trecut au deschis oficial negocierile de aderare. Totuși, următorul pas – deschiderea capitolelor de negociere – este blocat de veto-ul Budapestei, care se opune avansării procesului.

Comisia Europeană propune ajustarea regulilor interne pentru a permite lansarea lucrărilor tehnice pe mai multe clustere, chiar fără o decizie formală. Măsura ar permite avansarea reformelor și alinierea legislației de la Chișinău și Kiev la standardele europene.

Liderii europeni vor discuta această chestiune pe 1 octombrie, la Copenhaga. A doua zi, la reuniune se vor alătura și reprezentanți ai țărilor vecine, inclusiv Ucraina și Moldova.

Vicepremierul pentru Integrare Europeană al Ucrainei, Taras Kachka, a declarat pentru Financial Times că speră în continuare ca Budapesta să accepte ridicarea blocajului. El a subliniat însă că propunerea instituțiilor UE și a statelor membre de a începe lucrările tehnice este un pas important și apreciat la Kiev.

„În teorie, un cluster poate fi deschis și închis într-o singură zi, dacă Ungaria ridică veto-ul”, a declarat un diplomat european.

Oficialii avertizează că lipsa recunoașterii publice a eforturilor ar putea descuraja reformele dureroase necesare pentru aderare. Totuși, suspendarea procesului ar fi o amenințare și mai mare pentru stabilitatea democratică a celor două state.

Președintele Consiliului European, António Costa, explorează ideea schimbării cadrului de negociere, însă pentru aceasta este necesară unanimitatea – inclusiv acordul Ungariei – ceea ce face scenariul dificil de realizat.

Potrivit datelor Eurobarometru din primăvara 2025, 60% dintre cetățenii europeni susțin statutul de candidat al Ucrainei, în timp ce 34% se opun.