Moldova se confruntă cu un fenomen alarmant! Populația, în scădere cu 70 de mii în 2023

Moldova se confruntă cu un fenomen alarmant! Numărul populației cu reședință obișnuită a scăzut cu aproximativ 70.000 de persoane în anul 2023, conform datelor provizorii ale Biroului Național de Statistică (BNS). La data de 1 ianuarie 2024, populația țării era de 2.423.300 de persoane, o scădere de 2,8% față de începutul anului precedent.

Conform BNS, la începutul anului 2023, populația era de 2.492.300 de persoane, marcând o scădere de 72.800 de persoane (2,8%) față de 2022. Această reducere a populației a fost mai accentuată în mediul rural, unde s-a înregistrat o scădere de 3,6%, comparativ cu 1,6% în mediul urban.

Principalii factori care au influențat scăderea numărului de locuitori sunt sporul natural negativ și migrația internațională. Migrația netă a avut un impact semnificativ, cu valori de -63.600 de persoane în 2022 și -59.600 de persoane în 2023, conform estimărilor provizorii.

Municipiul Chișinău se remarcă prin cea mai mare pondere a persoanelor în vârstă aptă de muncă și cea mai mică pondere a persoanelor vârstnice comparativ cu alte regiuni. UTA Găgăuzia are cea mai mare pondere a tinerilor (0-15 ani), reprezentând 20,3% din populație.

Vârsta medie a populației la începutul anului 2024 a crescut la 41,1 ani, comparativ cu 40,5 ani în anul precedent. Vârsta medie a populației feminine este de 42,9 ani, cu 3,8 ani mai mare decât cea a populației masculine (39,1 ani).

Coeficientul îmbătrânirii populației a crescut, ajungând la 25,2 persoane în vârstă de 60 de ani și peste la 100 de locuitori, comparativ cu 24,1 persoane în 2023. Piramida populației arată o reducere semnificativă a grupelor de vârstă 25-29 ani, reflectând migrația negativă a tinerilor adulți din ultimele decenii.

Cea mai mare pondere în structura pe grupe de vârstă o au persoanele de 35-39 de ani (8,1%), în ușoară scădere față de anul precedent (8,2%). În rândul bărbaților, această grupă are o pondere de 8,4%, iar în rândul femeilor, grupa 60-64 ani are cea mai mare pondere (8,2%). Grupa de vârstă 20-24 ani a înregistrat cea mai mică pondere (4,2%).

Populația feminină continuă să predomine, constituind 53,4% din total (1.293.800 de persoane), în timp ce populația masculină reprezintă 46,6% (1.129.500 de persoane). În toate raioanele, numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților, cu un ecart pronunțat în Cimișlia, Basarabeasca, Chișinău și Bălți, unde la 100 de femei revin mai puțin de 85 de bărbați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #populație #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că deciziile de politică fiscală nu trebuie luate sub impuls emoțional și nici ca reacție la nemulțumiri față de modul în care funcționează piața bancară. Declarațiile au fost făcute în contextul inițiativei înaintate de deputați din fracțiunea PSRM, care propun taxarea profiturilor băncilor.

Potrivit lui Gavriliță, nivelul mai ridicat al costurilor de finanțare din anul trecut are explicații obiective, legate de contextul economic regional. „A fost un șoc pe care l-am resimțit mai mult anul trecut, pe fundalul inflației ridicate, al majorării tarifelor la energie și al războiului din Ucraina, cu impact direct asupra Republicii Moldova. Urmează să lucrăm la o normalizare și la reducerea costului de finanțare”, a declarat ministrul.

Acesta a subliniat că inițiativa de taxare poate fi discutată, dar nu ar promova o asemenea politică din dorința de a „pedepsi” sectorul bancar. „Politicile trebuie să fie bazate pe evidență, analiză și impact maxim, nu pe supărări sau decizii pripite”, a precizat Gavriliță.

La rândul său, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a anunțat că subiectul va fi analizat serios în cadrul următoarei politici bugetar-fiscale. El a amintit că autoritățile iau în calcul și măsuri fiscale cu cotă zero la impozitul pe venit.

Totodată, Marian a avertizat că Republica Moldova este o economie mică, aflată în proximitatea unei zone de instabilitate, iar sectorul bancar are un rol important în relația cu partenerii externi. „Putem să urâm băncile, dar ele sunt cele care merg în Europa și explică care este situația în Moldova. Chiar dacă impunem aceste impozite, ele nu vor acoperi nici pe departe măsurile super-populiste ale opoziției și nu vor ajuta deloc”, a declarat Marian.

Inițiativa de taxare a profiturilor bancare a fost lansată anterior de deputați ai fracțiunii PSRM.