Moldova, țara în care se dau bani gratuit! 88 de milioane de dolari ajung direct în caznaua statului

Banca Mondială va oferi Republicii Moldova un grant în valoare de 88,4 milioane de dolari. Parlamentul a ratificat ACORDUL de grant Fondul fiduciar multidonator dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Asociația Internațională pentru Dezvoltare.

Grantul va fi debursat într-o singură tranșă și va fi destinat cofinanțării Programului „Moldova, măsuri în situație de urgență, reziliență și competitivitate. Operațiunea de politici de dezvoltare 2”. Asistența financiară, disponibilă până la data de 30 septembrie 2023, va fi acordată de Statele Unite ale Americii și Elveția, în baza celor opt acțiuni realizate de Republica Moldova. Banii vor fi utilizați pentru finanțarea necesităților bugetului de stat, cu scopul de a atenua efectele negative generate de războiul din Ucraina, precum și de a asigura reziliența și competitivitatea țării noastre.

Acordul de grant Fondul fiduciar multidonator dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Asociația Internațională pentru Dezvoltare a fost semnat la 9 august 2023.

De menționat că, la sfârșitul lunii mai, Banca Mondială a aprobat finanțarea Programului „Moldova, măsuri în situație de urgență, reziliență și competitivitate. Operațiunea de politici de dezvoltare 2”, în sumă de 92,1 milioane de euro (împrumut), 25 milioane de dolari (suma concesională nerambursabilă) și 9,3 milioane de dolari (grant). Totodată, Banca Mondială va cofinanța suplimentar, prin intermediul Fondului fiduciar multidonator, Programul „Moldova, măsuri în situație de urgență, reziliență și competitivitate. Operațiunea de politici de dezvoltare 2” cu 97,7 milioane de dolari, dintre care 88,4 milioane de dolari reprezintă grantul oferit țării noastre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#grant #buget #banca Mondială #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.