Moldova, țara în care se dau bani gratuit! 88 de milioane de dolari ajung direct în caznaua statului

Banca Mondială va oferi Republicii Moldova un grant în valoare de 88,4 milioane de dolari. Parlamentul a ratificat ACORDUL de grant Fondul fiduciar multidonator dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Asociația Internațională pentru Dezvoltare.

Grantul va fi debursat într-o singură tranșă și va fi destinat cofinanțării Programului „Moldova, măsuri în situație de urgență, reziliență și competitivitate. Operațiunea de politici de dezvoltare 2”. Asistența financiară, disponibilă până la data de 30 septembrie 2023, va fi acordată de Statele Unite ale Americii și Elveția, în baza celor opt acțiuni realizate de Republica Moldova. Banii vor fi utilizați pentru finanțarea necesităților bugetului de stat, cu scopul de a atenua efectele negative generate de războiul din Ucraina, precum și de a asigura reziliența și competitivitatea țării noastre.

Acordul de grant Fondul fiduciar multidonator dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Asociația Internațională pentru Dezvoltare a fost semnat la 9 august 2023.

De menționat că, la sfârșitul lunii mai, Banca Mondială a aprobat finanțarea Programului „Moldova, măsuri în situație de urgență, reziliență și competitivitate. Operațiunea de politici de dezvoltare 2”, în sumă de 92,1 milioane de euro (împrumut), 25 milioane de dolari (suma concesională nerambursabilă) și 9,3 milioane de dolari (grant). Totodată, Banca Mondială va cofinanța suplimentar, prin intermediul Fondului fiduciar multidonator, Programul „Moldova, măsuri în situație de urgență, reziliență și competitivitate. Operațiunea de politici de dezvoltare 2” cu 97,7 milioane de dolari, dintre care 88,4 milioane de dolari reprezintă grantul oferit țării noastre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#grant #buget #banca Mondială #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.