Moldova urcă în liga grea! Chișinăul ajunge printre cei mai mari exportatori de benzină ai Ucrainei

Importurile de benzină ale Ucrainei au crescut în octombrie 2025 la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii doi ani, atingând 168,2 mii de tone, cu 19% mai mult decât în septembrie și cu 64% peste volumul înregistrat în octombrie anul trecut. În primele zece luni ale anului, Ucraina a importat 1,27 milioane de tone, ceea ce indică un an record pentru piața carburanților, notează enkorr.ua.

În acest context, Republica Moldova a înregistrat cel mai spectaculos avans dintre toți furnizorii, ajungând în top patru exportatori de benzină ai Ucrainei. Chișinăul a livrat 21,2 mii de tone în octombrie, aproape dublu față de luna precedentă, depășind Germania, Grecia și categoria „alți furnizori”. Este cel mai mare volum exportat vreodată de Moldova către piața ucraineană. Creșterea se datorează în special companiilor Naftatrans, care și-a majorat livrările de 2,2 ori, până la 11,8 mii de tone, și Energoil, care și-a triplat exporturile până la 2,8 mii de tone. Segmentul transportului auto cu cisterne, pe ansamblul pieței ucrainene, a crescut cu 27% și a ajuns la 46,1 mii de tone, cel mai mare nivel din februarie 2023, iar Moldova a contribuit decisiv la această creștere.

Clasamentul furnizorilor s-a schimbat semnificativ în octombrie. România a devenit pentru prima dată din luna mai liderul livrărilor, cu 42,8 mii de tone, depășind Polonia (33,7 mii de tone) și chiar Lituania (42,4 mii de tone). Cu toate acestea, rafinăria ORLEN Lietuva rămâne cel mai mare producător individual, cu 42,4 mii de tone exportate, menținându-și poziția în pofida lucrărilor de mentenanță, scăderea livrărilor pe cale rutieră fiind compensată de creșterea exporturilor feroviare.

Pe partea ucraineană, rețelele OKKO, WOG și UPG au importat împreună 54% din totalul volumelor. OKKO și WOG și-au majorat importurile cu 15% și, respectiv, 30%, în timp ce UPG a rămas aproape la același nivel, în ciuda extinderii rețelei cu peste 34 de stații de alimentare. În top 10 au intrat și Ukrnafta, care a livrat 12 mii de tone pe cale feroviară din Polonia și România, și Lux Kraina, care a reluat importurile maritime până la 9 mii de tone.

Importurile crescute din octombrie sunt influențate de cererea tot mai mare de combustibil pentru generatoare, pe fondul întreruperilor repetate de energie electrică. Operatorii estimează că finalul de an va rămâne la fel de activ, odată cu creșterea consumului în sezonul rece.

#import #Ucraina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) avertizează că salariile extrem de mici din sectorul public au ajuns la un nivel care pune în pericol sustenabilitatea serviciilor esențiale ale statului și solicită Guvernului să intervină rapid. Într-un demers transmis Executivului și Ministerului Finanțelor, sindicatele cer majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026 și stabilirea unei valori minime de referință de 3000 de lei, care să fie folosită la calcularea remunerațiilor.

CNSM susține că puterea de cumpărare a angajaților din sectorul bugetar s-a erodat puternic în ultimii ani, iar salariile actuale nu acoperă necesitățile minime pentru un trai decent. „Nivelul actual al salariilor nu acoperă necesitățile minime ale unui trai decent pentru majoritatea salariaților din sector, afectând atractivitatea locurilor de muncă și accelerând îmbătrânirea personalului”, se arată în mesajul sindicatelor.

Datele Biroului Național de Statistică arată că 37,8% dintre angajații din sectorul bugetar au avut în septembrie 2024 un salariu sub 8000 lei – sumă care nici măcar nu acoperă pragul național al sărăciei, stabilit la 6294 lei lunar net. Situația este și mai gravă în educație, unde 41% dintre angajați sunt plătiți sub acest nivel.

Condițiile economice pun presiune suplimentară pe veniturile familiilor. Potrivit platformei Numbeo, costul vieții în Moldova a crescut cu 10% în ultimele șase luni. O familie de patru persoane are nevoie de aproximativ 37.000 de lei lunar pentru a acoperi cheltuielile de bază – o sumă departe de nivelul veniturilor bugetarilor.

În acest context, CNSM solicită Guvernului trei măsuri-cheie: majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026, stabilirea valorii de referință la minimum 3000 lei pentru toate calculele salariale din sectorul public, alinierea salariului mediu din educație la nivelul salariului mediu pe economie, în conformitate cu Recomandarea UNESCO-ILO din 1966, care cere remunerarea cadrelor didactice la același nivel cu alte profesii ce necesită calificări similare.

Sindicatele mai subliniază că majorarea valorii de referință este esențială în contextul implementării Foii de parcurs pentru Reforma administrației publice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 274/2025, un document central pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Reforma prevede reducerea treptată a numărului de valori de referință, ceea ce, potrivit CNSM, face cu atât mai importantă stabilirea unui nivel de bază adecvat și echitabil.