Moldova va beneficia de 21,750 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice

Andrei Spânu, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că Republica Moldova va beneficia de 21,750 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice. Anunțul a fost făcut în cadrul Asambleei anuale a donatorilor noile contribuții în Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu( E5P).

Astfel, 11,750 milioane de euro vor fi oferiți sub formă de grant pentru cofinanțarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile de către donatorii la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P).

Ieri donatorii la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P) au anunțat în cadrul Asambleei anuale a donatorilor noile contribuții în Fondul E5P. Prin noile contribuții anunțate de Germania, Norvegia, Suediedia, Finlanda și Slovacia, Republica Moldova va beneficia de 11,750 milioane de euro sub formă de grant pentru cofinanțarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile, a scris Andrei Spînu pe Facebook.

De asemenea, suplimentar, Uniunea Europeană a anunțat că până la sfârșitul anului curent urmează să contribuie la fondul E5P cu aproximativ 10 milioane de euro, orientați pentru Republica Moldova.

Potrivit lui Andrei Spînu, astfel de proiecte de eficiență energetică reprezintă un motor important pentru dezvoltarea economică a țării prin crearea noilor locuri de muncă, circulația banilor în economia națională, economii de energie și de bani.

E5P este un fond multidonator de 242 de milioane EUR inițiat în timpul președinției suedeze a Uniunii Europene în 2009 pentru a încuraja investițiile în proiecte de eficiență energetică și de mediu în regiunea Parteneriatului Estic. Activ inițial în Ucraina, în 2014 fondul și-a extins oficial activitățile în Armenia, Georgia și Moldova, Belarus a aderat în 2017 și Azerbaidjan în 2019.

E5P combină contribuțiile financiare ale Uniunii Europene și ale unui grup de 24 de națiuni, inclusiv țări care beneficiază de fond. Contribuțiile sunt utilizate ca granturi pentru sprijinirea proiectelor.

#eficinta energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.