Moldova va beneficia de 21,750 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice

Andrei Spânu, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că Republica Moldova va beneficia de 21,750 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice. Anunțul a fost făcut în cadrul Asambleei anuale a donatorilor noile contribuții în Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu( E5P).

Astfel, 11,750 milioane de euro vor fi oferiți sub formă de grant pentru cofinanțarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile de către donatorii la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P).

Ieri donatorii la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P) au anunțat în cadrul Asambleei anuale a donatorilor noile contribuții în Fondul E5P. Prin noile contribuții anunțate de Germania, Norvegia, Suediedia, Finlanda și Slovacia, Republica Moldova va beneficia de 11,750 milioane de euro sub formă de grant pentru cofinanțarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile, a scris Andrei Spînu pe Facebook.

De asemenea, suplimentar, Uniunea Europeană a anunțat că până la sfârșitul anului curent urmează să contribuie la fondul E5P cu aproximativ 10 milioane de euro, orientați pentru Republica Moldova.

Potrivit lui Andrei Spînu, astfel de proiecte de eficiență energetică reprezintă un motor important pentru dezvoltarea economică a țării prin crearea noilor locuri de muncă, circulația banilor în economia națională, economii de energie și de bani.

E5P este un fond multidonator de 242 de milioane EUR inițiat în timpul președinției suedeze a Uniunii Europene în 2009 pentru a încuraja investițiile în proiecte de eficiență energetică și de mediu în regiunea Parteneriatului Estic. Activ inițial în Ucraina, în 2014 fondul și-a extins oficial activitățile în Armenia, Georgia și Moldova, Belarus a aderat în 2017 și Azerbaidjan în 2019.

E5P combină contribuțiile financiare ale Uniunii Europene și ale unui grup de 24 de națiuni, inclusiv țări care beneficiază de fond. Contribuțiile sunt utilizate ca granturi pentru sprijinirea proiectelor.

#eficinta energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.