Moldova va beneficia de 21,750 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice

Andrei Spânu, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că Republica Moldova va beneficia de 21,750 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice. Anunțul a fost făcut în cadrul Asambleei anuale a donatorilor noile contribuții în Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu( E5P).

Astfel, 11,750 milioane de euro vor fi oferiți sub formă de grant pentru cofinanțarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile de către donatorii la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P).

Ieri donatorii la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P) au anunțat în cadrul Asambleei anuale a donatorilor noile contribuții în Fondul E5P. Prin noile contribuții anunțate de Germania, Norvegia, Suediedia, Finlanda și Slovacia, Republica Moldova va beneficia de 11,750 milioane de euro sub formă de grant pentru cofinanțarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile, a scris Andrei Spînu pe Facebook.

De asemenea, suplimentar, Uniunea Europeană a anunțat că până la sfârșitul anului curent urmează să contribuie la fondul E5P cu aproximativ 10 milioane de euro, orientați pentru Republica Moldova.

Potrivit lui Andrei Spînu, astfel de proiecte de eficiență energetică reprezintă un motor important pentru dezvoltarea economică a țării prin crearea noilor locuri de muncă, circulația banilor în economia națională, economii de energie și de bani.

E5P este un fond multidonator de 242 de milioane EUR inițiat în timpul președinției suedeze a Uniunii Europene în 2009 pentru a încuraja investițiile în proiecte de eficiență energetică și de mediu în regiunea Parteneriatului Estic. Activ inițial în Ucraina, în 2014 fondul și-a extins oficial activitățile în Armenia, Georgia și Moldova, Belarus a aderat în 2017 și Azerbaidjan în 2019.

E5P combină contribuțiile financiare ale Uniunii Europene și ale unui grup de 24 de națiuni, inclusiv țări care beneficiază de fond. Contribuțiile sunt utilizate ca granturi pentru sprijinirea proiectelor.

#eficinta energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.