Moldova va beneficia de 21,750 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice

Andrei Spânu, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că Republica Moldova va beneficia de 21,750 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice. Anunțul a fost făcut în cadrul Asambleei anuale a donatorilor noile contribuții în Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu( E5P).

Astfel, 11,750 milioane de euro vor fi oferiți sub formă de grant pentru cofinanțarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile de către donatorii la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P).

Ieri donatorii la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P) au anunțat în cadrul Asambleei anuale a donatorilor noile contribuții în Fondul E5P. Prin noile contribuții anunțate de Germania, Norvegia, Suediedia, Finlanda și Slovacia, Republica Moldova va beneficia de 11,750 milioane de euro sub formă de grant pentru cofinanțarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile, a scris Andrei Spînu pe Facebook.

De asemenea, suplimentar, Uniunea Europeană a anunțat că până la sfârșitul anului curent urmează să contribuie la fondul E5P cu aproximativ 10 milioane de euro, orientați pentru Republica Moldova.

Potrivit lui Andrei Spînu, astfel de proiecte de eficiență energetică reprezintă un motor important pentru dezvoltarea economică a țării prin crearea noilor locuri de muncă, circulația banilor în economia națională, economii de energie și de bani.

E5P este un fond multidonator de 242 de milioane EUR inițiat în timpul președinției suedeze a Uniunii Europene în 2009 pentru a încuraja investițiile în proiecte de eficiență energetică și de mediu în regiunea Parteneriatului Estic. Activ inițial în Ucraina, în 2014 fondul și-a extins oficial activitățile în Armenia, Georgia și Moldova, Belarus a aderat în 2017 și Azerbaidjan în 2019.

E5P combină contribuțiile financiare ale Uniunii Europene și ale unui grup de 24 de națiuni, inclusiv țări care beneficiază de fond. Contribuțiile sunt utilizate ca granturi pentru sprijinirea proiectelor.

#eficinta energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După eșecul negocierilor de la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, liderii europeni au început să elaboreze un mecanism alternativ de sprijin financiar pentru Ucraina, relatează Politico, citând trei diplomați ai Uniunii Europene. Potrivit publicației, Comisia Europeană pregătește un document care va permite statelor membre să emită datorii comune în valoare de zeci de miliarde de euro, pentru a menține stabilitatea financiară a Kievului.

Motivul acestei schimbări de direcție este refuzul Belgiei de a susține folosirea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ca sursă de finanțare. Pe teritoriul Belgiei se află cea mai mare parte a celor circa 140 de miliarde de euro din rezervele rusești blocate în UE, care urmau să fie utilizate în beneficiul Ucrainei. Bruxellesul a cerut garanții ferme că Belgia nu va purta răspunderea financiară în cazul unor riscuri legate de acest mecanism.

Conform proiectului consultat de Politico, Comisia Europeană analizează trei scenarii principale: emiterea unui împrumut comun european (modelul folosit în timpul pandemiei), un împrumut reparațional” garantat cu activele rusești înghețate și sau încetarea finanțării Ucrainei — opțiune susținută deschis doar de Ungaria.

Fără un nou pachet de finanțare, Ucraina ar putea rămâne fără resurse bugetare până la sfârșitul primului trimestru din 2026, avertizează diplomații europeni. O decizie finală este așteptată până la summitul Consiliului European din 18 decembrie.

Pentru unele state membre ale UE, deja confruntate cu deficite bugetare mari, ideea emiterii de datorie colectivă este una extrem de sensibilă politic. Totuși, majoritatea guvernelor europene consideră folosirea activelor rusești drept soluția preferabilă, iar ideea datoriilor comune mai degrabă un instrument de presiune asupra Belgiei, notează sursele Politico.

Potrivit Politico, situația actuală este mult mai complicată decât în crizele financiare anterioare. Statele Unite au redus semnificativ sprijinul pentru Kiev, iar principalele economii ale Europei se confruntă cu propriile constrângeri fiscale. În aceste condiții, mecanismul „împrumutului reparațional” este o practică nouă și riscantă pentru instituțiile europene, iar diplomații avertizează că „perioada de turbulențe abia începe”.