„Moldovagaz”: Amendamentele privind micșorarea tarifelor la gazele naturale, de fapt, le-ar majora

SA „Moldovagaz” a venit cu un comentariu referitor la amendamentele propuse de președintele țării Maia Sandu privind micșorarea tarifelor la gazele naturale. Unul dintre elementele cheie la care specialiștii atrag atenția, ține de crearea premiselor pentru majorarea tarifelor în următorii ani, o majorare mai simțitoare decât reducerea propusă în prezent.

Specialiștii „Moldovagaz” susțin că un fapt important este că uzura (amortizarea) activelor, incluse în tarif, este direcționată la construcția gazoductelor noi și modernizarea rețelelor de gaze existente și a echipamentelor aferente, a căror perioadă de exploatare este de până la 25 de ani. Pentru mai multe rețele aceasta va expira în anii următori, iar adoptarea modificărilor propuse ar putea duce la suspendarea funcționării lor, din cauza lipsei resurselor financiare incluse în tarif pentru modernizare.

Pentru a asigura funcționalitatea rețelelor și a efectua reparația capitală în timpul necesar, în cazul în care amortizarea este exclusă din scopurile tarifare, întreprinderile de distribuție a gazelor vor fi nevoite să recurgă la creditare. Astfel, rata cumulativă a dobânzii la aceste credite în 5 ani va fi de aproximativ 40%. Conform legislației, acesta va fi inclus în mod inevitabil de către autoritatea de reglementare în tariful final, și aceasta va fi incomparabil mai mare decât cifrele de amortizare existente.

Totodată, potrivit „Moldovagaz”, conform principiilor fundamentale ale dreptului public, efectul actelor juridice normative nu poate fi retroactiv. Textul proiectului de lege prevede că acesta intră în vigoare din momentul publicării. Astfel, modificările propuse își vor extinde efectul în viitor și nu pot implica necesitatea revizuirii sau anulării deciziilor luate anterior de Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) cu privire la aprobarea rezultatelor evaluării în sectorul gazelor naturale.

Această abordare, menită să asigure stabilitatea relațiilor juridice, a fost susținută și de Secretariatul Comunității Energetice și corespunde principiului previzibilității reglementării afacerilor, în conformitate cu legislația în vigoare. Mai mult, reevaluarea activelor este o practică internațională generală, care vizează valorificarea activelor cu o valoare nulă.

În ultimii 10 ani, valoarea investițiilor întreprinderilor de distribuție a gazelor din grupul „Moldovagaz” s-a ridicat la peste 1,6 miliarde lei, din care peste 434 milioane lei au fost alocate pentru dezvoltarea rețelelor și peste 198 milioane lei pentru reparații capitale. Numai în 2020, investițiile în extinderea rețelelor s-au majorat considerabil și au ajuns la aproape 50 de milioane de lei. În total, au fost așezați peste 128 de kilometri de conductă de gaz în 55 de localități, cu un potențial de a conecta mai mult de 2.500 de consumatori (gospodării și agenți economici), sau aproximativ 10 mii de utilizatori reali de gaze naturale. Anul acesta valoarea investițiilor este estimată la peste 79 de milioane de lei, iar lucrările sunt planificate în 63 de localități.

Amendamentele propuse de administrația Președintelui pot afecta negativ planurile de extindere a rețelelor și, ca urmare, indicatorii de gazificare generală a țării și a securității energetice a acesteia în ansamblu. Acest pas poate afecta negativ, de asemenea, proiectele de investiții în sectorul energetic al țării în viitor. Mai mult, conform cadrului normativ în vigoare, autorii inițiativei ar trebui să prezinte și o analiză impactului asupra activității de întreprinzător.

SA „Moldovagaz” își declară disponibilitatea de a participa la orice consultare publică sau specializată pe marginea acestui proiect pentru a oferi toate explicațiile necesare și informații suplimentare cu privire la problema vizată.

#Moldovagaz #gaze naturale #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.