„Moldovagaz”: Amendamentele privind micșorarea tarifelor la gazele naturale, de fapt, le-ar majora

SA „Moldovagaz” a venit cu un comentariu referitor la amendamentele propuse de președintele țării Maia Sandu privind micșorarea tarifelor la gazele naturale. Unul dintre elementele cheie la care specialiștii atrag atenția, ține de crearea premiselor pentru majorarea tarifelor în următorii ani, o majorare mai simțitoare decât reducerea propusă în prezent.

Specialiștii „Moldovagaz” susțin că un fapt important este că uzura (amortizarea) activelor, incluse în tarif, este direcționată la construcția gazoductelor noi și modernizarea rețelelor de gaze existente și a echipamentelor aferente, a căror perioadă de exploatare este de până la 25 de ani. Pentru mai multe rețele aceasta va expira în anii următori, iar adoptarea modificărilor propuse ar putea duce la suspendarea funcționării lor, din cauza lipsei resurselor financiare incluse în tarif pentru modernizare.

Pentru a asigura funcționalitatea rețelelor și a efectua reparația capitală în timpul necesar, în cazul în care amortizarea este exclusă din scopurile tarifare, întreprinderile de distribuție a gazelor vor fi nevoite să recurgă la creditare. Astfel, rata cumulativă a dobânzii la aceste credite în 5 ani va fi de aproximativ 40%. Conform legislației, acesta va fi inclus în mod inevitabil de către autoritatea de reglementare în tariful final, și aceasta va fi incomparabil mai mare decât cifrele de amortizare existente.

Totodată, potrivit „Moldovagaz”, conform principiilor fundamentale ale dreptului public, efectul actelor juridice normative nu poate fi retroactiv. Textul proiectului de lege prevede că acesta intră în vigoare din momentul publicării. Astfel, modificările propuse își vor extinde efectul în viitor și nu pot implica necesitatea revizuirii sau anulării deciziilor luate anterior de Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) cu privire la aprobarea rezultatelor evaluării în sectorul gazelor naturale.

Această abordare, menită să asigure stabilitatea relațiilor juridice, a fost susținută și de Secretariatul Comunității Energetice și corespunde principiului previzibilității reglementării afacerilor, în conformitate cu legislația în vigoare. Mai mult, reevaluarea activelor este o practică internațională generală, care vizează valorificarea activelor cu o valoare nulă.

În ultimii 10 ani, valoarea investițiilor întreprinderilor de distribuție a gazelor din grupul „Moldovagaz” s-a ridicat la peste 1,6 miliarde lei, din care peste 434 milioane lei au fost alocate pentru dezvoltarea rețelelor și peste 198 milioane lei pentru reparații capitale. Numai în 2020, investițiile în extinderea rețelelor s-au majorat considerabil și au ajuns la aproape 50 de milioane de lei. În total, au fost așezați peste 128 de kilometri de conductă de gaz în 55 de localități, cu un potențial de a conecta mai mult de 2.500 de consumatori (gospodării și agenți economici), sau aproximativ 10 mii de utilizatori reali de gaze naturale. Anul acesta valoarea investițiilor este estimată la peste 79 de milioane de lei, iar lucrările sunt planificate în 63 de localități.

Amendamentele propuse de administrația Președintelui pot afecta negativ planurile de extindere a rețelelor și, ca urmare, indicatorii de gazificare generală a țării și a securității energetice a acesteia în ansamblu. Acest pas poate afecta negativ, de asemenea, proiectele de investiții în sectorul energetic al țării în viitor. Mai mult, conform cadrului normativ în vigoare, autorii inițiativei ar trebui să prezinte și o analiză impactului asupra activității de întreprinzător.

SA „Moldovagaz” își declară disponibilitatea de a participa la orice consultare publică sau specializată pe marginea acestui proiect pentru a oferi toate explicațiile necesare și informații suplimentare cu privire la problema vizată.

#Moldovagaz #gaze naturale #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.