Moldovenii ar putea obține mai ușor cetățenia germană. Nemții schimbă regulile

Mai puține reguli

Guvernul german ia în calcul și acordarea dublei cetățenii şi migranţilor care nu provin din statele UE sau Elveţia (singurii care pot avea acest drept, în prezent). Mulţi străini originari din afara spaţiului comunitar nu solicitau cetăţenia germană, deoarece erau obligaţi să renunţe la cetăţenia din țara natală.

De asemenea, autoritățile ar putea acorda automat cetățenie gemană, copiilor născuți pe teritoriul țării care au părinți străjni. Cu condiția ca măcar unul dintre părinți să fi avut reşedinţa legală în Germania pe o perioadă de cinci ani. În cazul străinilor de peste 67 de ani, nu va mai fi nevoie de un test scris pentru obţinerea cetăţeniei, ci se va lua în calcul doar capacitatea de a comunica verbal, relatează Deutsche Welle.

Potivit sursei citate, relaxarea legislației privind cetățenia face parte din programul convenit de coaliţia de guvernare din Germania. Autoritățile au fost acuzate în repetate rânduri că legislația este mult prea rigidă și că întreg procesul durează prea mult.

Opoziția nu este însă de acord cu aceste schimbări propuse de coaliția de guvernare. Uniunea Creştin Democrată a avertizat că posibilitatea de a obţine prea uşor cetăţenia va avea efectul contrar, iar străinii ajunşi în Germania nu vor mai simţi nevoia de a se integra în societate. Legea care va stabili noile reguli privind obținerea cetățeniei va fi votată la începutul anului viitor, potrivit Agerpres.

Ultimele date statistice relvă că Germania este în tot trei state din UE după numărul de moldiveni – 100 mii de cetățeni. Pe primul loc este Italia – 250 – 300 mii și Franța – 160 – 200 mii de moldoveni.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.