Moldovenii au cea mai mare încredere în leu. Armașu: Acest lucru este reflectat în dinamica creditelor și depozitelor

În ultimii ani a fost restabilită încrederea în leul moldovenesc, acest lucru fiind reflectat de dinamica creditelor și depozitelor bancare, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 28 de ani de la introducerea monedei naționale.

Armașu susține că leul moldovenesc este în continuă modernizare, iar una dintre prioritățile strategice ale BNM este creșterea încrederii în leu și dezvoltarea plăților fără numerar.

La finele anului trecut, 4 din 5 locuitori ai Republicii Moldova dețineau carduri de plată, iar astăzi sunt în circulație 2,3 milioane de carduri de plată. În ultimii 10 ani, numărul acestora a crescut de 2,6 ori. Comerțul electronic se dezvoltă, iar astăzi cetățenii preferă să plătească achizițiile cu carduri de plată sau folosind aplicații mobile”, precizat Armașu.

În opinia guvernatorului, datorită ușurinței în utilizare, numărul utilizatorilor sistemelor automatizate continuă să crească.

În Moldova există bănci sănătoase, bine capitalizate, rezistente la șocuri, stabile și transparente. Legislația în acest domeniu a fost adusă în conformitate cu standardele internaționale și europene. Băncile au suficientă lichiditate pentru a sprijini afacerile și consumul. Reformele au permis băncilor să reziste pandemiei și să susțină populația și afacerile. BNM va continua să depună eforturi în acest domeniu, iar digitalizarea și creșterea alfabetizării financiare vor fi o prioritate”, a conchis guvernatorul.

#leu #guvernator #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.