Moldovenii au cea mai mare încredere în leu. Armașu: Acest lucru este reflectat în dinamica creditelor și depozitelor

În ultimii ani a fost restabilită încrederea în leul moldovenesc, acest lucru fiind reflectat de dinamica creditelor și depozitelor bancare, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 28 de ani de la introducerea monedei naționale.

Armașu susține că leul moldovenesc este în continuă modernizare, iar una dintre prioritățile strategice ale BNM este creșterea încrederii în leu și dezvoltarea plăților fără numerar.

La finele anului trecut, 4 din 5 locuitori ai Republicii Moldova dețineau carduri de plată, iar astăzi sunt în circulație 2,3 milioane de carduri de plată. În ultimii 10 ani, numărul acestora a crescut de 2,6 ori. Comerțul electronic se dezvoltă, iar astăzi cetățenii preferă să plătească achizițiile cu carduri de plată sau folosind aplicații mobile”, precizat Armașu.

În opinia guvernatorului, datorită ușurinței în utilizare, numărul utilizatorilor sistemelor automatizate continuă să crească.

În Moldova există bănci sănătoase, bine capitalizate, rezistente la șocuri, stabile și transparente. Legislația în acest domeniu a fost adusă în conformitate cu standardele internaționale și europene. Băncile au suficientă lichiditate pentru a sprijini afacerile și consumul. Reformele au permis băncilor să reziste pandemiei și să susțină populația și afacerile. BNM va continua să depună eforturi în acest domeniu, iar digitalizarea și creșterea alfabetizării financiare vor fi o prioritate”, a conchis guvernatorul.

#leu #guvernator #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.