Moldovenii au cea mai mare încredere în leu. Armașu: Acest lucru este reflectat în dinamica creditelor și depozitelor

În ultimii ani a fost restabilită încrederea în leul moldovenesc, acest lucru fiind reflectat de dinamica creditelor și depozitelor bancare, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 28 de ani de la introducerea monedei naționale.

Armașu susține că leul moldovenesc este în continuă modernizare, iar una dintre prioritățile strategice ale BNM este creșterea încrederii în leu și dezvoltarea plăților fără numerar.

La finele anului trecut, 4 din 5 locuitori ai Republicii Moldova dețineau carduri de plată, iar astăzi sunt în circulație 2,3 milioane de carduri de plată. În ultimii 10 ani, numărul acestora a crescut de 2,6 ori. Comerțul electronic se dezvoltă, iar astăzi cetățenii preferă să plătească achizițiile cu carduri de plată sau folosind aplicații mobile”, precizat Armașu.

În opinia guvernatorului, datorită ușurinței în utilizare, numărul utilizatorilor sistemelor automatizate continuă să crească.

În Moldova există bănci sănătoase, bine capitalizate, rezistente la șocuri, stabile și transparente. Legislația în acest domeniu a fost adusă în conformitate cu standardele internaționale și europene. Băncile au suficientă lichiditate pentru a sprijini afacerile și consumul. Reformele au permis băncilor să reziste pandemiei și să susțină populația și afacerile. BNM va continua să depună eforturi în acest domeniu, iar digitalizarea și creșterea alfabetizării financiare vor fi o prioritate”, a conchis guvernatorul.

#leu #guvernator #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.