Moldovenii, în topul cetățenilor cărora li s-a refuzat intrarea în UE

În 2022, s-a constatat că 1,8 milioane de cetățeni din afara UE se aflau ilegal în UE, în creștere cu 59% față de un an anterior, 2021, arată datele Eurostat.

În 2022, 141 mii de cetățeni din afara UE li s-a refuzat intrarea pe teritoriul UE, în timp ce 1,08 milioane s-au dovedit a fi prezenți ilegal într-una dintre țările UE. Numărul cetățenilor din afara UE care au fost obligați să părăseaacă a unui stat membru UE a fost de 422 400. În urma unui ordin de plecare, 94 970 de cetățeni din afara UE au fost returnați în altă țară (inclusiv alte state membre UE), iar din acești 96 795 au fost returnate în afara UE.

Datele Eurostat relevă că Republica Moldova este pe locul patru la numărul cetățenilor refuzați să intre în unul din statele UE. Este vorba de 7000 de cetățeni moldoveni. Majoritatea au intrat pe cale terestră.

Informațiile că celor mai mulți cetățeni cărora li s-a refuzat intrarea în UE sunt ucrainenii (26 984), în timp ce numărul total de ucraineni refuzați intrarea în UE (prin orice mijloace) a fost de 28 890. Următoarele cifre cele mai mari de refuzuri au fost înregistrate pentru cetățenii din Albania (15 630) și Rusia (10 860). Cetăţenii ucraineni cărora li s-a refuzat intrarea în UE au încercat în principal să treacă graniţele terestre cu Ungaria şi Polonia şi, într-o măsură mai mică, cu România. Majoritatea cetățenilor albanezi li s-a refuzat intrarea la granițele terestre croate, maghiare sau grecești sau la granițele maritime și aeriene italiene. Majoritatea moldovenilor li s-a refuzat intrarea la granițele terestre românești, maghiare sau poloneze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refuz #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.