Moldovenii, în topul cetățenilor cărora li s-a refuzat intrarea în UE

În 2022, s-a constatat că 1,8 milioane de cetățeni din afara UE se aflau ilegal în UE, în creștere cu 59% față de un an anterior, 2021, arată datele Eurostat.

În 2022, 141 mii de cetățeni din afara UE li s-a refuzat intrarea pe teritoriul UE, în timp ce 1,08 milioane s-au dovedit a fi prezenți ilegal într-una dintre țările UE. Numărul cetățenilor din afara UE care au fost obligați să părăseaacă a unui stat membru UE a fost de 422 400. În urma unui ordin de plecare, 94 970 de cetățeni din afara UE au fost returnați în altă țară (inclusiv alte state membre UE), iar din acești 96 795 au fost returnate în afara UE.

Datele Eurostat relevă că Republica Moldova este pe locul patru la numărul cetățenilor refuzați să intre în unul din statele UE. Este vorba de 7000 de cetățeni moldoveni. Majoritatea au intrat pe cale terestră.

Informațiile că celor mai mulți cetățeni cărora li s-a refuzat intrarea în UE sunt ucrainenii (26 984), în timp ce numărul total de ucraineni refuzați intrarea în UE (prin orice mijloace) a fost de 28 890. Următoarele cifre cele mai mari de refuzuri au fost înregistrate pentru cetățenii din Albania (15 630) și Rusia (10 860). Cetăţenii ucraineni cărora li s-a refuzat intrarea în UE au încercat în principal să treacă graniţele terestre cu Ungaria şi Polonia şi, într-o măsură mai mică, cu România. Majoritatea cetățenilor albanezi li s-a refuzat intrarea la granițele terestre croate, maghiare sau grecești sau la granițele maritime și aeriene italiene. Majoritatea moldovenilor li s-a refuzat intrarea la granițele terestre românești, maghiare sau poloneze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refuz #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Profesorii și angajații din educație vor desfășura marți, 16 decembrie, acțiuni de protest în instituțiile de învățământ din toată țara. Acțiunea este organizată de Federația Sindicală a Educației și Științei.

Potrivit sindicaliștilor, protestul are loc în ziua în care Comisiile parlamentare vor examina proiectul Legii Bugetului de Stat pentru 2026, pentru a transmite autorităților că problemele din educație nu pot fi ignorate. Acțiunile vor avea loc la locul de muncă, în timpul pauzelor.

Până la ora 11:30, profesorii din toată țara vor ridica o foaie albă, ca simbol al demnității, și vor citi Articolul 43 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil.

”Acest gest comun transmite unitatea noastră și cheamă guvernarea să ne respecte. Corpul didactic cere alocarea surselor financiare bugetare pentru majorarea cuantumului valorii de referință care ar păstra puterea de cumpărare și ar preveni creșterea discrepanței dintre salariul mediu din Educație și Cercetare și media pe Economie”, precizează sindicatele.

Anterior, FSEȘ a cerut majorarea valorilor de referință cu 21,5%, stabilirea unui salariu mediu în educație comparabil cu media națională și adaptarea politicilor salariale la standardele internaționale, pentru a asigura un trai demn profesorilor. Concret, ei vor ca valoarea de referință de bază să fie de 2 670 de lei, iar pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de conducere și științifice – 3 100 de lei.

Potrivit sindicaliștilor, în trimestrul II al anului 2025, salariul mediu în educație a fost puțin peste 12 mii de lei, semnificativ sub media pe economie de peste 15 mii de lei, iar 41% dintre angajați primesc mai puțin decât pragul național al sărăciei, stabilit la 7 860 lei brut lunar.

Proiectul Legii Bugetului de Stat a fost adoptat de Parlament în prima lectură, urmând a fi examinat și în a doua.