Moldovenii, în topul cetățenilor cărora li s-a refuzat intrarea în UE

În 2022, s-a constatat că 1,8 milioane de cetățeni din afara UE se aflau ilegal în UE, în creștere cu 59% față de un an anterior, 2021, arată datele Eurostat.

În 2022, 141 mii de cetățeni din afara UE li s-a refuzat intrarea pe teritoriul UE, în timp ce 1,08 milioane s-au dovedit a fi prezenți ilegal într-una dintre țările UE. Numărul cetățenilor din afara UE care au fost obligați să părăseaacă a unui stat membru UE a fost de 422 400. În urma unui ordin de plecare, 94 970 de cetățeni din afara UE au fost returnați în altă țară (inclusiv alte state membre UE), iar din acești 96 795 au fost returnate în afara UE.

Datele Eurostat relevă că Republica Moldova este pe locul patru la numărul cetățenilor refuzați să intre în unul din statele UE. Este vorba de 7000 de cetățeni moldoveni. Majoritatea au intrat pe cale terestră.

Informațiile că celor mai mulți cetățeni cărora li s-a refuzat intrarea în UE sunt ucrainenii (26 984), în timp ce numărul total de ucraineni refuzați intrarea în UE (prin orice mijloace) a fost de 28 890. Următoarele cifre cele mai mari de refuzuri au fost înregistrate pentru cetățenii din Albania (15 630) și Rusia (10 860). Cetăţenii ucraineni cărora li s-a refuzat intrarea în UE au încercat în principal să treacă graniţele terestre cu Ungaria şi Polonia şi, într-o măsură mai mică, cu România. Majoritatea cetățenilor albanezi li s-a refuzat intrarea la granițele terestre croate, maghiare sau grecești sau la granițele maritime și aeriene italiene. Majoritatea moldovenilor li s-a refuzat intrarea la granițele terestre românești, maghiare sau poloneze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refuz #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.