Moldovenii, în topul cetățenilor cărora li s-a refuzat intrarea în UE

În 2022, s-a constatat că 1,8 milioane de cetățeni din afara UE se aflau ilegal în UE, în creștere cu 59% față de un an anterior, 2021, arată datele Eurostat.

În 2022, 141 mii de cetățeni din afara UE li s-a refuzat intrarea pe teritoriul UE, în timp ce 1,08 milioane s-au dovedit a fi prezenți ilegal într-una dintre țările UE. Numărul cetățenilor din afara UE care au fost obligați să părăseaacă a unui stat membru UE a fost de 422 400. În urma unui ordin de plecare, 94 970 de cetățeni din afara UE au fost returnați în altă țară (inclusiv alte state membre UE), iar din acești 96 795 au fost returnate în afara UE.

Datele Eurostat relevă că Republica Moldova este pe locul patru la numărul cetățenilor refuzați să intre în unul din statele UE. Este vorba de 7000 de cetățeni moldoveni. Majoritatea au intrat pe cale terestră.

Informațiile că celor mai mulți cetățeni cărora li s-a refuzat intrarea în UE sunt ucrainenii (26 984), în timp ce numărul total de ucraineni refuzați intrarea în UE (prin orice mijloace) a fost de 28 890. Următoarele cifre cele mai mari de refuzuri au fost înregistrate pentru cetățenii din Albania (15 630) și Rusia (10 860). Cetăţenii ucraineni cărora li s-a refuzat intrarea în UE au încercat în principal să treacă graniţele terestre cu Ungaria şi Polonia şi, într-o măsură mai mică, cu România. Majoritatea cetățenilor albanezi li s-a refuzat intrarea la granițele terestre croate, maghiare sau grecești sau la granițele maritime și aeriene italiene. Majoritatea moldovenilor li s-a refuzat intrarea la granițele terestre românești, maghiare sau poloneze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refuz #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două proiecte de lege care vizează modernizarea cadrului legal al pieței asigurărilor și alinierea acestuia la standardele Uniunii Europene au fost supuse consultării publice. Inițiativele au fost elaborate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și sunt promovate de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu principiile transparenței decizionale.

Potrivit autorităților, noile reglementări propun un cadru normativ actualizat, cu termene clare de intrare în vigoare în perioada 2028–2029, fără a introduce modificări imediate pentru consumatori și pentru piața asigurărilor. Scopul este consolidarea stabilității sectorului, creșterea protecției asiguraților și apropierea treptată de practicile europene.

Primul proiect vizează asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și urmărește armonizarea regulilor din Republica Moldova cu cele aplicate în Uniunea Europeană. Documentul clarifică rolurile instituțiilor implicate: BNM va exercita supravegherea companiilor de asigurări, iar Comisia Națională a Pieței Financiare va gestiona relația contractuală cu clienții, inclusiv constatarea și plata despăgubirilor.

Proiectul mai prevede trecerea la un sistem de stabilire liberă a tarifelor RCA, în linie cu practicile europene, precum și majorarea limitelor de despăgubire pentru a oferi o protecție mai ridicată persoanelor prejudiciate. Totodată, este creat cadrul pentru un sistem informațional modern în domeniul RCA, care va asigura evidența centralizată a polițelor și a daunelor.

Implementarea va fi etapizată, iar prevederile legii vor intra în vigoare peste doi ani. Dispozițiile privind prima unică ce va acoperi RCA intern și asigurarea externă „Carte Verde” vor deveni aplicabile doar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Al doilea proiect se referă la activitatea de asigurare și reasigurare și are ca obiectiv creșterea siguranței și stabilității pieței pentru consumatori. Noile reguli impun cerințe mai stricte de capitalizare, guvernanță și gestionare a riscurilor pentru companiile de asigurări, astfel încât acestea să își poată onora obligațiile față de clienți.

Documentul stabilește reguli clare privind organizarea conducerii, transparența acționariatului și managementul riscurilor. În același timp, sunt prevăzute cerințe proporționale pentru companiile mai mici, pentru a evita presiuni excesive asupra acestora.

Proiectul actualizează și cerințele privind capitalul minim al asigurătorilor, în funcție de tipul de activitate desfășurată, pentru a garanta resurse financiare suficiente în vederea achitării despăgubirilor.

Aplicarea noilor reguli va fi graduală. La intrarea în vigoare, companiile vor trebui să respecte cea mai mare parte a cerințelor, iar conformarea integrală va avea loc într-o etapă ulterioară. Se propune ca legea privind activitatea de asigurare și reasigurare să intre în vigoare la 1 ianuarie 2029.