Moldovenii, în topul cetățenilor cărora li s-a refuzat intrarea în UE

În 2022, s-a constatat că 1,8 milioane de cetățeni din afara UE se aflau ilegal în UE, în creștere cu 59% față de un an anterior, 2021, arată datele Eurostat.

În 2022, 141 mii de cetățeni din afara UE li s-a refuzat intrarea pe teritoriul UE, în timp ce 1,08 milioane s-au dovedit a fi prezenți ilegal într-una dintre țările UE. Numărul cetățenilor din afara UE care au fost obligați să părăseaacă a unui stat membru UE a fost de 422 400. În urma unui ordin de plecare, 94 970 de cetățeni din afara UE au fost returnați în altă țară (inclusiv alte state membre UE), iar din acești 96 795 au fost returnate în afara UE.

Datele Eurostat relevă că Republica Moldova este pe locul patru la numărul cetățenilor refuzați să intre în unul din statele UE. Este vorba de 7000 de cetățeni moldoveni. Majoritatea au intrat pe cale terestră.

Informațiile că celor mai mulți cetățeni cărora li s-a refuzat intrarea în UE sunt ucrainenii (26 984), în timp ce numărul total de ucraineni refuzați intrarea în UE (prin orice mijloace) a fost de 28 890. Următoarele cifre cele mai mari de refuzuri au fost înregistrate pentru cetățenii din Albania (15 630) și Rusia (10 860). Cetăţenii ucraineni cărora li s-a refuzat intrarea în UE au încercat în principal să treacă graniţele terestre cu Ungaria şi Polonia şi, într-o măsură mai mică, cu România. Majoritatea cetățenilor albanezi li s-a refuzat intrarea la granițele terestre croate, maghiare sau grecești sau la granițele maritime și aeriene italiene. Majoritatea moldovenilor li s-a refuzat intrarea la granițele terestre românești, maghiare sau poloneze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refuz #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.