Moldovenii, în topul cetățenilor cărora li s-a refuzat intrarea în UE

În 2022, s-a constatat că 1,8 milioane de cetățeni din afara UE se aflau ilegal în UE, în creștere cu 59% față de un an anterior, 2021, arată datele Eurostat.

În 2022, 141 mii de cetățeni din afara UE li s-a refuzat intrarea pe teritoriul UE, în timp ce 1,08 milioane s-au dovedit a fi prezenți ilegal într-una dintre țările UE. Numărul cetățenilor din afara UE care au fost obligați să părăseaacă a unui stat membru UE a fost de 422 400. În urma unui ordin de plecare, 94 970 de cetățeni din afara UE au fost returnați în altă țară (inclusiv alte state membre UE), iar din acești 96 795 au fost returnate în afara UE.

Datele Eurostat relevă că Republica Moldova este pe locul patru la numărul cetățenilor refuzați să intre în unul din statele UE. Este vorba de 7000 de cetățeni moldoveni. Majoritatea au intrat pe cale terestră.

Informațiile că celor mai mulți cetățeni cărora li s-a refuzat intrarea în UE sunt ucrainenii (26 984), în timp ce numărul total de ucraineni refuzați intrarea în UE (prin orice mijloace) a fost de 28 890. Următoarele cifre cele mai mari de refuzuri au fost înregistrate pentru cetățenii din Albania (15 630) și Rusia (10 860). Cetăţenii ucraineni cărora li s-a refuzat intrarea în UE au încercat în principal să treacă graniţele terestre cu Ungaria şi Polonia şi, într-o măsură mai mică, cu România. Majoritatea cetățenilor albanezi li s-a refuzat intrarea la granițele terestre croate, maghiare sau grecești sau la granițele maritime și aeriene italiene. Majoritatea moldovenilor li s-a refuzat intrarea la granițele terestre românești, maghiare sau poloneze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refuz #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a declarat că reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului este posibilă din punct de vedere tehnic și economic, însă depinde exclusiv de condițiile comerciale.

Într-un interviu acordat presei din regiune, Krasnoselski a fost întrebat dacă centrala de la Cuciurgan ar putea relua exporturile de electricitate către Republica Moldova, în contextul în care, în orele de vârf, prețul energiei pe piața de la Chișinău ajunge la circa 400 de euro/MWh.

Potrivit acestuia, elementul-cheie în această ecuație rămâne prețul gazului natural. Liderul de la Tiraspol a afirmat că, în prezent, cotațiile gazului pe bursă permit producerea energiei electrice la Cuciurgan, iar centrala dispune atât de licență, cât și de capacitatea necesară pentru a exporta energie electrică în Republica Moldova.

„Problema nu este una tehnică, ci una comercială”, a subliniat Krasnoselski. El a amintit că, anterior, administrația de la Tiraspol a propus un mecanism prin care Republica Moldova să livreze gaze naturale, iar regiunea transnistreană să furnizeze, în schimb, energie electrică.

Interesul principal al părții transnistrene, potrivit lui Krasnoselski, este capitalizarea centralei, generarea de venituri fiscale la buget și menținerea locurilor de muncă pentru angajații de la Cuciurgan. În acest context, liderul regiunii a insistat că subiectul nu ar trebui politizat, ci tratat strict ca o chestiune economică.

„Este vorba despre eficiență economică, taxe plătite și locuri de muncă. Nu ar trebui să fie o problemă politică”, a conchis Krasnoselski.

Republica Moldova a renunțat la achizițiile de curent din stânga Nistrului la sfârșitul anului trecut, după Gazprom a suspendat livrările de metan în regiune.