Moldovenii, în topul cetățenilor cărora li s-a refuzat intrarea în UE

În 2022, s-a constatat că 1,8 milioane de cetățeni din afara UE se aflau ilegal în UE, în creștere cu 59% față de un an anterior, 2021, arată datele Eurostat.

În 2022, 141 mii de cetățeni din afara UE li s-a refuzat intrarea pe teritoriul UE, în timp ce 1,08 milioane s-au dovedit a fi prezenți ilegal într-una dintre țările UE. Numărul cetățenilor din afara UE care au fost obligați să părăseaacă a unui stat membru UE a fost de 422 400. În urma unui ordin de plecare, 94 970 de cetățeni din afara UE au fost returnați în altă țară (inclusiv alte state membre UE), iar din acești 96 795 au fost returnate în afara UE.

Datele Eurostat relevă că Republica Moldova este pe locul patru la numărul cetățenilor refuzați să intre în unul din statele UE. Este vorba de 7000 de cetățeni moldoveni. Majoritatea au intrat pe cale terestră.

Informațiile că celor mai mulți cetățeni cărora li s-a refuzat intrarea în UE sunt ucrainenii (26 984), în timp ce numărul total de ucraineni refuzați intrarea în UE (prin orice mijloace) a fost de 28 890. Următoarele cifre cele mai mari de refuzuri au fost înregistrate pentru cetățenii din Albania (15 630) și Rusia (10 860). Cetăţenii ucraineni cărora li s-a refuzat intrarea în UE au încercat în principal să treacă graniţele terestre cu Ungaria şi Polonia şi, într-o măsură mai mică, cu România. Majoritatea cetățenilor albanezi li s-a refuzat intrarea la granițele terestre croate, maghiare sau grecești sau la granițele maritime și aeriene italiene. Majoritatea moldovenilor li s-a refuzat intrarea la granițele terestre românești, maghiare sau poloneze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refuz #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”