Moldovenii, în topul cetățenilor cărora li s-a refuzat intrarea în UE

În 2022, s-a constatat că 1,8 milioane de cetățeni din afara UE se aflau ilegal în UE, în creștere cu 59% față de un an anterior, 2021, arată datele Eurostat.

În 2022, 141 mii de cetățeni din afara UE li s-a refuzat intrarea pe teritoriul UE, în timp ce 1,08 milioane s-au dovedit a fi prezenți ilegal într-una dintre țările UE. Numărul cetățenilor din afara UE care au fost obligați să părăseaacă a unui stat membru UE a fost de 422 400. În urma unui ordin de plecare, 94 970 de cetățeni din afara UE au fost returnați în altă țară (inclusiv alte state membre UE), iar din acești 96 795 au fost returnate în afara UE.

Datele Eurostat relevă că Republica Moldova este pe locul patru la numărul cetățenilor refuzați să intre în unul din statele UE. Este vorba de 7000 de cetățeni moldoveni. Majoritatea au intrat pe cale terestră.

Informațiile că celor mai mulți cetățeni cărora li s-a refuzat intrarea în UE sunt ucrainenii (26 984), în timp ce numărul total de ucraineni refuzați intrarea în UE (prin orice mijloace) a fost de 28 890. Următoarele cifre cele mai mari de refuzuri au fost înregistrate pentru cetățenii din Albania (15 630) și Rusia (10 860). Cetăţenii ucraineni cărora li s-a refuzat intrarea în UE au încercat în principal să treacă graniţele terestre cu Ungaria şi Polonia şi, într-o măsură mai mică, cu România. Majoritatea cetățenilor albanezi li s-a refuzat intrarea la granițele terestre croate, maghiare sau grecești sau la granițele maritime și aeriene italiene. Majoritatea moldovenilor li s-a refuzat intrarea la granițele terestre românești, maghiare sau poloneze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refuz #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla rusă a devenit în 2025 cea mai puternică valută din lume, apreciindu-se cu aproximativ 45% față de dolarul american și fiind tranzacționată în jurul nivelului de 78 de ruble pentru un dolar, potrivit datelor Bloomberg. Este cel mai mare avans anual al monedei ruse din cel puțin 1994.

Evoluția are loc în pofida războiului în Ucraina, scăderii prețurilor la petrol și a noilor sancțiuni impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană. Un rol important l-au avut cererea redusă de valută străină pe piața internă, ca urmare a sancțiunilor, dar și politica monetară strictă a Băncii Centrale a Rusiei, care a menținut dobânzile la niveluri foarte ridicate, stimulând economisirea în ruble.

Totodată, banca centrală și Ministerul Finanțelor au intervenit pe piață prin vânzări de valută și aur din Fondul Național de Bunăstare, pentru a compensa diminuarea veniturilor din energie. Chiar dacă în primele 11 luni ale anului veniturile din petrol și gaze au scăzut cu peste 20%, rubla se numără printre cele mai performante active globale în 2025.

Pe de altă parte, o rublă puternică pune presiune pe exportatori și asupra bugetului de stat, iar economiștii avertizează că această situație ar putea frâna creșterea economică. Banca Centrală a Rusiei estimează pentru acest an un avans al economiei de doar 0,5–1%, față de peste 4% înregistrat în 2024.