Moldovenii, mai interesați să-și asigure mașina decât viața sau sănătatea

Moldovenii sunt mai interesați să își asigure mașina decât viața sau sănătatea, totalul valoric al primelor brute subscrise pe segmentul auto fiind de 13 ori – peste 726 milioane de lei, decât subscrierile pe segmentul asigurărilor de sănătate – 56,3 milioane de lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cu toate acestea, din totalul asigurărilor auto, doar 29% sunt asigurări CASCO si 70% asigurări obligatorii RCA.

Asigurările de viață (fără asigurarea cu pensii și fără anuități) au constituit 45,4 milioane de lei, iar asigurările de viață au constituit 2,1 milioane de lei.

Economiștii explică reticența moldovenilor în a-și asigura sănătatea viața prin faptul că de-a lungul anilor mai multe companii de asigurări din Republica Moldova au fost ținta atacurilor raider.

În opinia economiștilor, asigurarea de sănătate, când într-un sistem de asigurări nu se întorc despăgubiri pe măsura sumelor colectate, este o formă de stoarcere de bani de la cetățeni. Există o problemă că moldovenii nu-și asigură sănătatea, viața, dar cea mai mare problemă sunt companiile noastre de asigurări care, din păcate, nu au fost îmbunătățite.

Companiile de asigurări din Republica Moldova au perfectat poliție în sumă de 1,1 miliarde de lei în șase luni ale anului 2022 cu 34,6% mai mult față de perioada similară a anului precedent.

În ianuarie-iunie 2022 veniturile şi cheltuielile asigurătorilor s-au majorat față de perioada respectivă a anului 2021 cu 40,5% şi 39,0% respectiv. Profitul până la impozitare s-a majorat cu 57,5% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent.

#casco #RCA #asigurări

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.