Moldovenii plecați la muncă în străinătate au trimis bani mai puțini acasă

Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis mai puțini bani acasă în prima lună a anului 2023, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Volumul remiterilor a însumat 119,6 milioane de dolari, cu 17% mai mult în luna ianuarie față de luna similară a anului 2022, dar cu 22% mai puțin față de luna decembrie 2022.

Potrivit BNM, în structura transferurilor pe valute din străinătate în favoarea persoanelor fizice, în ianuarie 2023 remitențele în euro au constituit 84% (în creștere cu 17,6 p.p. față de ianuarie 2022), transferurile în dolari SUA – 15,9% (în scădere cu 16,3 p.p. față de perioada respectivă din 2022), transferurile în ruble rusești – 0,1% (în scădere cu 1,3 p.p. față de aceeași perioadă a anului trecut). Î

În ianuarie 2022, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 32,2%, a euro – 66,4%, a rublei – 1,4%. Potrivit BNM, sumele remitențelor de peste hotare, transferate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova, sunt convertite din valuta inițială de transfer în USD la cursul oficial de schimb al BNM la data remiterii.

Volumul remiterilor în anul 2022 a constituit 1,7 miliarde de lei, 134 milioane dolari mai mult față de anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova poate emite eurobonduri în orice volum, însă pentru a devenni vizibilă pe piețele internaționale și a intra în marile clasamente urmărite de investitori este necesară o emisiune de cel puțin 500 de milioane de euro. Precizările au fost făcute de Ion Gumene, secretar de stat la Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în contextul discuțiilor privind o eventuală plasare de eurobonduri de către stat.

Potrivit oficialului, emisiuni sub acest prag sunt posibile din punct de vedere tehnic, însă nu sunt incluse în ratingurile urmărite de investitorii instituționali. „Poți emite și sub 500 de milioane, dar nu participi în clasamentele pentru investitori și practic nu ești vizibil pe piața internațională”, a explicat Ion Gumene.

Secretarul de stat a subliniat că agențiile de rating au metodologii diferite, unii analizând performanțele din trecut, alții perspectivele de viitor sau o combinație a acestora. Evaluările includ factori precum funcționarea sistemului de justiție, stabilitatea bugetară, performanța economiei, atractivitatea pentru investitori și relația statului cu Fondul Monetar Internațional. „Nu este un criteriu aplicabil doar Moldovei, este valabil pentru toate statele”, a menționat Gumene.

Oficialul a precizat că subiectul eurobondurilor este unul lucrat de mai mult timp, iar autoritățile trebuie să bifeze mai multe condiții înainte de o eventuală emisiune. Printre pașii deja realizați se numără diversificarea evaluărilor de rating. Dacă anterior Republica Moldova era evaluată de o singură agenție, în prezent țara are ratinguri acordate de Fitch Ratings și Standard & Poor’s, iar autoritățile lucrează la îmbunătățirea acestora pentru a crește atractivitatea investițională.

Totodată, în decembrie au fost actualizate regulamentele privind selectarea intermediarilor care asistă statul în procesul de emitere a eurobondurilor, un proces complex, cu componente juridice și financiare. Ministerul Finanțelor își consolidează și capacitățile interne, inclusiv prin instruirea echipelor care vor lucra direct cu investitorii, pregătirea materialelor de prezentare și participarea la roadshow-uri în centrele financiare internaționale.

Un alt element-cheie îl constituie identificarea proiectelor de investiții. Potrivit lui Ion Gumene, eurobondurile trebuie direcționate către investiții în economie și proiecte de creștere, nu doar pentru acoperirea cheltuielilor generale ale bugetului de stat.

În octombrie 2025, S&P Global Ratings, una dintre cele mai importante 3 agenții globale, a acordat R. Moldova ratingul suveran „BB-/B” cu „perspectivă stabilă”.