Moldovenii sunt mai preocupați de asigurarea mașinii decât a propriei vieți sau a locuinței

Moldovenii preferă să-și asigure mașina în defavoarea sănătății, a vieții sau a locuinței. Trend care se explică prin faptul că asigurarea pentru mașină RCA este obligatorie, în timp ce celelalte tipuri de asigurări sunt facultative.

Astfel, moldovenii în șase luni ale anului 2023, și-au perfectat polițe de asigurare de sănătate în sumă de 65,6 milioane de lei, în timp ce asigurările pentru mașini CASCO și RCA au însumat cumulativ 945,5 milioane de lei, ceea ce constituite 68% din totalul polițelor perfectate. Asigurările de viață au însumat 46 milioane de lei, iar asigurările pentru casă au constituit 175 milioane de lei.

Volumul total al primelor brute subscrise de asiguratori, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, a însumat, în ianuarie-iunie 2023, 1,4 miliarde de lei cu 18,3% mai mult față de semestrul unu al anului precedent. Despăgubirile și indemnizațiile de asigurare au crescut și ele cu 14,6% mai mult, la 482 milioane de lei.

Sectorul asigurărilor a înregistrat o evoluție semnificativă și în ceea ce privește veniturile și cheltuielile generale. Astfel, veniturile au crescut cu 27,4%, la 2,2 miliarde de lei, iar cheltuielile au avansat cu 25,9% în comparație cu perioada similară din anul anterior, la 2 miliarde de lei.

Profitul companiilor de asigurări a înregistrat o majorare de 44,5% – 233 milioane de lei față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asigurare #RCA #sanatate #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.