Moldovenii sunt mai preocupați de asigurarea mașinii decât a propriei vieți sau a locuinței

Moldovenii preferă să-și asigure mașina în defavoarea sănătății, a vieții sau a locuinței. Trend care se explică prin faptul că asigurarea pentru mașină RCA este obligatorie, în timp ce celelalte tipuri de asigurări sunt facultative.

Astfel, moldovenii în șase luni ale anului 2023, și-au perfectat polițe de asigurare de sănătate în sumă de 65,6 milioane de lei, în timp ce asigurările pentru mașini CASCO și RCA au însumat cumulativ 945,5 milioane de lei, ceea ce constituite 68% din totalul polițelor perfectate. Asigurările de viață au însumat 46 milioane de lei, iar asigurările pentru casă au constituit 175 milioane de lei.

Volumul total al primelor brute subscrise de asiguratori, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, a însumat, în ianuarie-iunie 2023, 1,4 miliarde de lei cu 18,3% mai mult față de semestrul unu al anului precedent. Despăgubirile și indemnizațiile de asigurare au crescut și ele cu 14,6% mai mult, la 482 milioane de lei.

Sectorul asigurărilor a înregistrat o evoluție semnificativă și în ceea ce privește veniturile și cheltuielile generale. Astfel, veniturile au crescut cu 27,4%, la 2,2 miliarde de lei, iar cheltuielile au avansat cu 25,9% în comparație cu perioada similară din anul anterior, la 2 miliarde de lei.

Profitul companiilor de asigurări a înregistrat o majorare de 44,5% – 233 milioane de lei față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asigurare #RCA #sanatate #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.