Motivul pentru care Bitcoin se prăbușește din nou. Presa chineză anunță o nouă lovitură dată de guvernul de la Beijing

Bitcoinul a suferit luni o scădere de peste 7% din cauza rapoartelor conform cărora China a intensificat sancţiunile lansate asupra minării de criptomonede.

Moneda virtuală ajunge în prezent la 32.230 dolari, scăzând sub pragul de 33.000 de dolari pentru prima dată din 8 iunie. Între timp, Ether şi XRP au înregistrat un minus de 8% şi, respectiv, 7%, iar Dogecoin – moneda creată în glumă pentru a parodia frenezia criptomonedelor – a scăzut cu peste 14% în ultimele 24 de ore, scrie Aleph News.

Mai multe mine de Bitcoin din Sichaun – regiune aflată în sud-vestul Chinei – au fost închise duminică după ce autorităţile locale au ordonat încetarea proceselor de minare a criptomonedei, scrie Global Times, ziar susţinut de Partidul Comunist din China. Publicaţia estimează că va fi ştearsă 90% din capacitatea de minare de Bitcoin a Chinei.

Ştirea vine în urma unor mişcări similare în Mongolia Interioară şi Yunnan, decizia fiind alimentată de apelurile Beijungului cu privire la oprirea minării de criptomonede din cauza cantităţilor uriaşe de energie pe care le implică procesele de minare.

Între timp, banca centrală a Chinei le-a transmis mai multor bănci şi serviciului de plăţi Alipay să ia măsuri împotriva minării de criptomonede. China le-a interzis deja instituţiilor financiare să furnizeze servicii asociate cu monedele digitale.

#scadere #pret #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.