Motivul pentru care Bitcoin se prăbușește din nou. Presa chineză anunță o nouă lovitură dată de guvernul de la Beijing

Bitcoinul a suferit luni o scădere de peste 7% din cauza rapoartelor conform cărora China a intensificat sancţiunile lansate asupra minării de criptomonede.

Moneda virtuală ajunge în prezent la 32.230 dolari, scăzând sub pragul de 33.000 de dolari pentru prima dată din 8 iunie. Între timp, Ether şi XRP au înregistrat un minus de 8% şi, respectiv, 7%, iar Dogecoin – moneda creată în glumă pentru a parodia frenezia criptomonedelor – a scăzut cu peste 14% în ultimele 24 de ore, scrie Aleph News.

Mai multe mine de Bitcoin din Sichaun – regiune aflată în sud-vestul Chinei – au fost închise duminică după ce autorităţile locale au ordonat încetarea proceselor de minare a criptomonedei, scrie Global Times, ziar susţinut de Partidul Comunist din China. Publicaţia estimează că va fi ştearsă 90% din capacitatea de minare de Bitcoin a Chinei.

Ştirea vine în urma unor mişcări similare în Mongolia Interioară şi Yunnan, decizia fiind alimentată de apelurile Beijungului cu privire la oprirea minării de criptomonede din cauza cantităţilor uriaşe de energie pe care le implică procesele de minare.

Între timp, banca centrală a Chinei le-a transmis mai multor bănci şi serviciului de plăţi Alipay să ia măsuri împotriva minării de criptomonede. China le-a interzis deja instituţiilor financiare să furnizeze servicii asociate cu monedele digitale.

#scadere #pret #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.