Motivul pentru care Bitcoin se prăbușește din nou. Presa chineză anunță o nouă lovitură dată de guvernul de la Beijing

Bitcoinul a suferit luni o scădere de peste 7% din cauza rapoartelor conform cărora China a intensificat sancţiunile lansate asupra minării de criptomonede.

Moneda virtuală ajunge în prezent la 32.230 dolari, scăzând sub pragul de 33.000 de dolari pentru prima dată din 8 iunie. Între timp, Ether şi XRP au înregistrat un minus de 8% şi, respectiv, 7%, iar Dogecoin – moneda creată în glumă pentru a parodia frenezia criptomonedelor – a scăzut cu peste 14% în ultimele 24 de ore, scrie Aleph News.

Mai multe mine de Bitcoin din Sichaun – regiune aflată în sud-vestul Chinei – au fost închise duminică după ce autorităţile locale au ordonat încetarea proceselor de minare a criptomonedei, scrie Global Times, ziar susţinut de Partidul Comunist din China. Publicaţia estimează că va fi ştearsă 90% din capacitatea de minare de Bitcoin a Chinei.

Ştirea vine în urma unor mişcări similare în Mongolia Interioară şi Yunnan, decizia fiind alimentată de apelurile Beijungului cu privire la oprirea minării de criptomonede din cauza cantităţilor uriaşe de energie pe care le implică procesele de minare.

Între timp, banca centrală a Chinei le-a transmis mai multor bănci şi serviciului de plăţi Alipay să ia măsuri împotriva minării de criptomonede. China le-a interzis deja instituţiilor financiare să furnizeze servicii asociate cu monedele digitale.

#scadere #pret #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.