Nantoi o deconspiră pe Irina Vlah: Palmares de agent rus de influență

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah are un palmares de agent rus de influență. I s-a ordonat să-și schimbe macazul, deoarece la anul i se termină mandatul și ea trebuie să se catapulteze la nivelul național al politicii moldovenești, dar acum, de 9 mai, provocarea pentru Rusia este atât de importantă, încât i s-a ordonat să semneze această pseudolege. Așa că nu trebuie să-mi povestească mie despre democrație, susține deputatul PAS Oazu Nantoi într-un interviu pentru ziarulnațional.md.

Deputatul a enumerat toate acțiunile bașcanului Găgăuziei care colaborează cu Federația Rusă.

Pe 29 septembrie 2008, patru deputați comuniști, printre care Irina Vlah, Vladimir Vitiuc și Anatolie Zagorodnîi, au ieșit cu o inițiativă legislativă de privatizare a hotelului „Codru” (ajuns ulterior pe mâinile lui Vlad Plahotniuc, cu ajutorul ministrului Economiei de atunci, Igor Dodon – n.r.)

A venit 2 februarie 2014, când Irina Vlah cu Igor Dodon dănțuiau și organizau pretinsul referendum din Găgăuzia, care era un element de proclamare a republicii Bugeac în cadrul proiectului Novorossia. Un proiect antistatal, care trebuia să aducă război și sânge pe teritoriul R. Moldova.

A venit 22 martie 2015, când ea a fost aleasă bașcan, în urma unui atac informațional din partea Federației Ruse asupra celor 130 de mii de găgăuzi. Pe 6 februarie 2015, însă, Vlah și Dodon au fost la aceeași Ambasada Rusă și ea a jurat că va duce Autonomia Găgăuză în Uniunea Vamală și apoi, de căpăstru, întreaga Moldovă.

Pe 2 aprilie 2016, Vlah i-a organizat lui Dodon mitingul electoral de la Comrat, unde acesta, arătând cu degețelul lui, a spus că „picior de jandarm român nu va călca pe pământ moldovenesc”.

Nantoi afirmă că spre deosebire de cei de la Chișinău, Rusia are planuri pe termen lung. „De exemplu, am aflat acum un an cu stupoare că municipiul Comrat a fost ales în calitate de „capitală culturală” a CSI-ului pentru anul 2023. De ce 2023? Răspunsul este simplu: în Autonomia Găgăuză vor avea loc alegerile bașcanului. Federația Rusă va avea motive să dănțuiască în cele 26 de sate fără canalizare, promovând următorul agent al Federației Ruse”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.