Nantoi o deconspiră pe Irina Vlah: Palmares de agent rus de influență

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah are un palmares de agent rus de influență. I s-a ordonat să-și schimbe macazul, deoarece la anul i se termină mandatul și ea trebuie să se catapulteze la nivelul național al politicii moldovenești, dar acum, de 9 mai, provocarea pentru Rusia este atât de importantă, încât i s-a ordonat să semneze această pseudolege. Așa că nu trebuie să-mi povestească mie despre democrație, susține deputatul PAS Oazu Nantoi într-un interviu pentru ziarulnațional.md.

Deputatul a enumerat toate acțiunile bașcanului Găgăuziei care colaborează cu Federația Rusă.

Pe 29 septembrie 2008, patru deputați comuniști, printre care Irina Vlah, Vladimir Vitiuc și Anatolie Zagorodnîi, au ieșit cu o inițiativă legislativă de privatizare a hotelului „Codru” (ajuns ulterior pe mâinile lui Vlad Plahotniuc, cu ajutorul ministrului Economiei de atunci, Igor Dodon – n.r.)

A venit 2 februarie 2014, când Irina Vlah cu Igor Dodon dănțuiau și organizau pretinsul referendum din Găgăuzia, care era un element de proclamare a republicii Bugeac în cadrul proiectului Novorossia. Un proiect antistatal, care trebuia să aducă război și sânge pe teritoriul R. Moldova.

A venit 22 martie 2015, când ea a fost aleasă bașcan, în urma unui atac informațional din partea Federației Ruse asupra celor 130 de mii de găgăuzi. Pe 6 februarie 2015, însă, Vlah și Dodon au fost la aceeași Ambasada Rusă și ea a jurat că va duce Autonomia Găgăuză în Uniunea Vamală și apoi, de căpăstru, întreaga Moldovă.

Pe 2 aprilie 2016, Vlah i-a organizat lui Dodon mitingul electoral de la Comrat, unde acesta, arătând cu degețelul lui, a spus că „picior de jandarm român nu va călca pe pământ moldovenesc”.

Nantoi afirmă că spre deosebire de cei de la Chișinău, Rusia are planuri pe termen lung. „De exemplu, am aflat acum un an cu stupoare că municipiul Comrat a fost ales în calitate de „capitală culturală” a CSI-ului pentru anul 2023. De ce 2023? Răspunsul este simplu: în Autonomia Găgăuză vor avea loc alegerile bașcanului. Federația Rusă va avea motive să dănțuiască în cele 26 de sate fără canalizare, promovând următorul agent al Federației Ruse”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.