Nantoi o deconspiră pe Irina Vlah: Palmares de agent rus de influență

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah are un palmares de agent rus de influență. I s-a ordonat să-și schimbe macazul, deoarece la anul i se termină mandatul și ea trebuie să se catapulteze la nivelul național al politicii moldovenești, dar acum, de 9 mai, provocarea pentru Rusia este atât de importantă, încât i s-a ordonat să semneze această pseudolege. Așa că nu trebuie să-mi povestească mie despre democrație, susține deputatul PAS Oazu Nantoi într-un interviu pentru ziarulnațional.md.

Deputatul a enumerat toate acțiunile bașcanului Găgăuziei care colaborează cu Federația Rusă.

Pe 29 septembrie 2008, patru deputați comuniști, printre care Irina Vlah, Vladimir Vitiuc și Anatolie Zagorodnîi, au ieșit cu o inițiativă legislativă de privatizare a hotelului „Codru” (ajuns ulterior pe mâinile lui Vlad Plahotniuc, cu ajutorul ministrului Economiei de atunci, Igor Dodon – n.r.)

A venit 2 februarie 2014, când Irina Vlah cu Igor Dodon dănțuiau și organizau pretinsul referendum din Găgăuzia, care era un element de proclamare a republicii Bugeac în cadrul proiectului Novorossia. Un proiect antistatal, care trebuia să aducă război și sânge pe teritoriul R. Moldova.

A venit 22 martie 2015, când ea a fost aleasă bașcan, în urma unui atac informațional din partea Federației Ruse asupra celor 130 de mii de găgăuzi. Pe 6 februarie 2015, însă, Vlah și Dodon au fost la aceeași Ambasada Rusă și ea a jurat că va duce Autonomia Găgăuză în Uniunea Vamală și apoi, de căpăstru, întreaga Moldovă.

Pe 2 aprilie 2016, Vlah i-a organizat lui Dodon mitingul electoral de la Comrat, unde acesta, arătând cu degețelul lui, a spus că „picior de jandarm român nu va călca pe pământ moldovenesc”.

Nantoi afirmă că spre deosebire de cei de la Chișinău, Rusia are planuri pe termen lung. „De exemplu, am aflat acum un an cu stupoare că municipiul Comrat a fost ales în calitate de „capitală culturală” a CSI-ului pentru anul 2023. De ce 2023? Răspunsul este simplu: în Autonomia Găgăuză vor avea loc alegerile bașcanului. Federația Rusă va avea motive să dănțuiască în cele 26 de sate fără canalizare, promovând următorul agent al Federației Ruse”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.