„Noi eram robii lui”. Natalia Cheptene, mărturisiri despre munca la Ilan Șor. De ce a acceptat (VIDEO)

Prezentatoarea TV, Natalia Cheptene, susține că în perioada cât a lucrat la Ilan Șor, s-a ales cu o problemă serioasă la inimă din cauza stresului continuu. Totodată, a mai declarat că angajații acestuia, sunt de fapt sclavii lui, scrie Realitatea.md.

„Eu am plecat pentru că am înțeles că gata, nu mai rezist. Eu am făcut o problemă serioasă la inimă, am avut tahicardie. Eu deseori îi spuneam în glumă că robia a fost interzisă cu 300 de ani în urmă, dar el zicea „asta vouă vi se pare”. Noi eram robii lui. La ora 04:00 dimineața eu eram în ședință și stăteam sub ușă la el. Ne chemau la ora 1 la ședință și puteam sta pana la ora 4 sub ușă, toată echipa”, a declarat Natalia Cheptene în cadrul unui interviu pentru Dorin Galben.

Totodată, Natalia Cheptene a declarat că echipa care lucra pentru Ilan Șor trebuia să fie mereu pregătită de orice, iar uneori chiar să uite de casă și familie.

„Noi nu aveam somn, noi nu aveam familie, pentru că lucram pentru persoana sa, și el își permitea astfel de lucruri”.

De asemenea, prezentatoarea TV a mai declarat că Ilan Șor este rezultatul unui sistem pentru că a văzut acest lucru la ruși.

„Eram foarte conștientă unde mă duc, chiar dacă îmi călcam demnitatea. De asta și am lucrat 1,5 ani. Plecarea mea a fost o înțelegere comună, eu înțelegeam că nu mai fac treabă, am înțeles că nu mai vreau să lucrez pentru un astfel de om”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.