„Noi eram robii lui”. Natalia Cheptene, mărturisiri despre munca la Ilan Șor. De ce a acceptat (VIDEO)

Prezentatoarea TV, Natalia Cheptene, susține că în perioada cât a lucrat la Ilan Șor, s-a ales cu o problemă serioasă la inimă din cauza stresului continuu. Totodată, a mai declarat că angajații acestuia, sunt de fapt sclavii lui, scrie Realitatea.md.

„Eu am plecat pentru că am înțeles că gata, nu mai rezist. Eu am făcut o problemă serioasă la inimă, am avut tahicardie. Eu deseori îi spuneam în glumă că robia a fost interzisă cu 300 de ani în urmă, dar el zicea „asta vouă vi se pare”. Noi eram robii lui. La ora 04:00 dimineața eu eram în ședință și stăteam sub ușă la el. Ne chemau la ora 1 la ședință și puteam sta pana la ora 4 sub ușă, toată echipa”, a declarat Natalia Cheptene în cadrul unui interviu pentru Dorin Galben.

Totodată, Natalia Cheptene a declarat că echipa care lucra pentru Ilan Șor trebuia să fie mereu pregătită de orice, iar uneori chiar să uite de casă și familie.

„Noi nu aveam somn, noi nu aveam familie, pentru că lucram pentru persoana sa, și el își permitea astfel de lucruri”.

De asemenea, prezentatoarea TV a mai declarat că Ilan Șor este rezultatul unui sistem pentru că a văzut acest lucru la ruși.

„Eram foarte conștientă unde mă duc, chiar dacă îmi călcam demnitatea. De asta și am lucrat 1,5 ani. Plecarea mea a fost o înțelegere comună, eu înțelegeam că nu mai fac treabă, am înțeles că nu mai vreau să lucrez pentru un astfel de om”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.