„Noi eram robii lui”. Natalia Cheptene, mărturisiri despre munca la Ilan Șor. De ce a acceptat (VIDEO)

Prezentatoarea TV, Natalia Cheptene, susține că în perioada cât a lucrat la Ilan Șor, s-a ales cu o problemă serioasă la inimă din cauza stresului continuu. Totodată, a mai declarat că angajații acestuia, sunt de fapt sclavii lui, scrie Realitatea.md.

„Eu am plecat pentru că am înțeles că gata, nu mai rezist. Eu am făcut o problemă serioasă la inimă, am avut tahicardie. Eu deseori îi spuneam în glumă că robia a fost interzisă cu 300 de ani în urmă, dar el zicea „asta vouă vi se pare”. Noi eram robii lui. La ora 04:00 dimineața eu eram în ședință și stăteam sub ușă la el. Ne chemau la ora 1 la ședință și puteam sta pana la ora 4 sub ușă, toată echipa”, a declarat Natalia Cheptene în cadrul unui interviu pentru Dorin Galben.

Totodată, Natalia Cheptene a declarat că echipa care lucra pentru Ilan Șor trebuia să fie mereu pregătită de orice, iar uneori chiar să uite de casă și familie.

„Noi nu aveam somn, noi nu aveam familie, pentru că lucram pentru persoana sa, și el își permitea astfel de lucruri”.

De asemenea, prezentatoarea TV a mai declarat că Ilan Șor este rezultatul unui sistem pentru că a văzut acest lucru la ruși.

„Eram foarte conștientă unde mă duc, chiar dacă îmi călcam demnitatea. De asta și am lucrat 1,5 ani. Plecarea mea a fost o înțelegere comună, eu înțelegeam că nu mai fac treabă, am înțeles că nu mai vreau să lucrez pentru un astfel de om”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.