Nord Stream revine? Extrema dreaptă germană promite relansarea gazoductului rusesc

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nord Stream #gaz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dimensiunile dezastrului ecologic provocat de scufundarea a două petroliere în Strâmtoarea Kerci sunt mult mai mari decât au declarat inițial autoritățile ruse. Pe fundul Mării Negre au rămas aproximativ 5.000 de tone de păcură, descrisă drept „o masă gelatinoasă care nu se deplasează nicăieri”, a declarat sâmbătă guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev.

Potrivit Ministerului Transporturilor din Rusia, pe 2 ianuarie s-a anunțat că în mare au ajuns circa 2.400 de tone de păcură dintr-un total de 9.200 de tone transportate de petrolierele Volgoneft-239 și Volgoneft-212. Lucrările de curățare au început imediat după incidentul din 15 decembrie, însă progresul este lent. Până în prezent, doar din zonele de coastă ale orașelor Anapa și Temriuk au fost îndepărtate 155.000 de tone de nisip contaminat cu păcură. Alte 43.500 de tone de sol contaminat au fost colectate în Crimeea, unde au fost curățate și 19.100 m² de apă, comparativ cu 38.700 m² în regiunea Kuban. Scafandrii implicați în operațiuni au raportat că ies din apă complet acoperiți de păcură.

Pe 10 ianuarie, o inspecție a epavei navei Volgoneft-239, eșuată pe fundul mării, a dezvăluit o nouă scurgere, care s-a întins pe o suprafață de 2.800 m². Poluarea a fost semnalată pe coastele din Ialta, Kerci, Eupatoria, în districtele Sak, Cernomorskoe și Lenin din Crimeea, dar și pe insula Tuzla. În plus, păcura a ajuns și pe malurile Mării Azov, în apropiere de Berdiansk, în regiunea Zaporojie, unde porțiunea contaminată se întinde pe 14,5 km.

Deși situația a devenit critică, autoritățile ruse au format un comandament central pentru gestionarea dezastrului abia pe 12 ianuarie, după ce președintele Vladimir Putin și-a exprimat nemulțumirea cu privire la lipsa de măsuri eficiente pentru minimizarea pagubelor. Ministrul Situațiilor de Urgență, Alexandr Kurenkov, s-a deplasat personal la Anapa pentru a coordona operațiunile. Totuși, Kremlinul a ezitat să declare stare de urgență la nivel federal, optând inițial pentru trimiterea unor echipe suplimentare ale ministerului.

Între timp, președintele Comitetului de Investigații din Rusia, Alexandr Bastrîkin, a ordonat deschiderea unui dosar penal pentru „neglijența în gestionarea consecințelor dezastrului”. Potrivit acestuia, curățarea păcurii de pe linia de coastă a fost realizată aproape exclusiv de voluntari, fără echipamente specializate sau un sistem organizat de eliminare a deșeurilor. Cine va fi tras la răspundere rămâne, însă, neclar.